Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   DOC/ Bătălia pentru CSM: cine…

DOC Bătălia pentru CSM: cine sunt cei cinci judecători care luptă pentru patru locuri vacante și cum au reușit să promoveze evaluarea Comisiei Pre-Vetting

Cinci judecători, toți din prima instanță, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, luptă pentru patru funcții vacante de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia Pre-Vetting a stabilit că cei cinci magistrați corespund criteriilor de integritate etică și financiară, promovând astfel  evaluarea, chiar dacă în privința a patru dintre ei a depistat unele abateri de la legislația în vigoare. 

ZdG a analizat deciziile Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în privința celor cinci magistrați care au promovat evaluarea și vă prezintă principalele concluzii. În urma Adunării Generale a Judecătorilor de vineri, 17 martie, patru dintre ei urmează să obțină mandate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar candidatul care va obține cele mai puține voturi va deveni membru supleant în cadrul acestei instituții. 

UPDATE: După mai bine de cinci ore de discuții și dezbateri, judecătorii prezenți la Adunarea Generală a Judecătorilor au decis „întreruperea Adunării Generale a Judecătorilor” și amânarea votării membrilor CSM. Întreruperea a fost anunțată până pe 28 aprilie.

Inițial, în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au înregistrat 28 de judecători. Cinci dintre ei s-au retras pe parcurs, nepromovând astfel evaluarea, iar în cazul celorlalți, membrii Comisiei au constatat că aceștia „nu întrunesc criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea cu criteriile de integritate etică și financiară”. 

Livia Mitrofan

Livia Mitrofan: candidata a fost întrebată despre banii pentru cumpărarea unui apartament și valoarea declarată a unui automobil

Livia Mitrofan este judecătoare din 2017. Anterior (2008-2012) a lucrat la Ministerul Justiției. La 25 octombrie 2022 Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilea că Mitrofan corespunde criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea.

În cadrul audierii candidata a fost întrebată despre sursele pentru achiziționarea unui apartament de 45,7 metri pătrați situat în Chișinău și valoarea declarată a automobilului Mercedes Vaneo, fabricat în 2004 și procurat în 2012. Comisia nu a avut dubii serioase cu privire la niciun aspect privind integritatea etică a candidatei. 

Comisia a stabilit că apartamentul de 45,7 metri pătrați a fost cumpărat de familia judecătoarei cu bani primiți de la mama sa. „Potrivit informațiilor furnizate de candidată, mama sa a lucrat în străinătate în baza mai multor contracte de muncă în perioada 2007-2014. Pe baza contractelor de muncă furnizate, Comisia a putut stabili că veniturile obținute de mama sa erau suficiente pentru a permite transferul de fonduri către candidată în acea perioadă de timp. De asemenea, candidata a furnizat o copie a contractului de vânzare-cumpărare pentru un apartament de 45,7 metri pătrați cu sediul în Chișinău, din care reiese că prețul de achiziție a fost de 256,4 mii de lei. Din informațiile furnizate de candidată și de banca sa, Comisia a putut stabili că, la data procurării apartamentului, candidata a retras de la bancă o sumă totală de 36 de mii de euro (aproximativ 542,7 mii de lei). Deși această sumă depășește suma necesară pentru procurarea apartamentului, candidata a reușit să demonstreze în cele mai mici detalii că aceste resurse erau necesare pentru o serie de reparații serioase care trebuiau făcute la apartamentul vechi și pentru achiziționarea de mobilier. Având în vedere circumstanțele de mai sus, Comisia nu a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriul de integritate financiară referitoare la achiziționarea și finanțarea apartamentului, deoarece explicațiile detaliate ale candidatei au atenuat preocupările Comisiei cu privire la acest aspect”, se menționează în decizia Comisiei. 

Mulțumim că citești ZdG!
Ajută-ne să continuăm să furnizăm informații esențiale — donează pentru jurnalismul nostru.

Donează

Cât despre valoarea automobilului Mercedes Vaneo fabricat în 2004, Comisia a stabilit că acesta fusese importat de soțul candidatei în octombrie 2012. Potrivit informațiilor de la Serviciul Vamal, valoarea declarată de achiziție a autoturismului a fost de 48 de mii de lei, cu taxe vamale achitate în valoare de 21,8 mii de lei. Atât soțul ei, în declarațiile anuale depuse la Autoritatea Națională de Integritate începând cu anul 2013, cât și candidata, în declarațiile sale anuale începând cu 2017, au indicat în mod constant că autoturismul ar avea o valoare de 28,4 mii de lei.

„Deși candidata nu a prezentat un contract de vânzare-cumpărare a autoturismului, Comisia a considerat plauzibil ca valoarea contractuală a autoturismului să constituie 48 de mii de lei. De asemenea, Comisia a constatat că taxele vamale plătite de soțul ei au constituit 21, 8 mii de lei. Atât în cadrul rundelor de întrebări scrise adresate candidatei, cât și în timpul audierii, candidata a recunoscut că prețul declarat de 28,4 mii de lei pentru autoturism s-a bazat pe o eroare. Această eroare a apărut pentru prima dată în declarația anuală a soțului ei din 2013. Atât el, cât și candidata, când a început să depună declarații după ce a devenit judecător în 2017, au continuat să reproducă această eroare în declarațiile lor anuale. Abia în cadrul prezentei proceduri de evaluare candidata și-a dat seama că aceste declarații s-au bazat pe o eroare. Prețul greșit nu a fost în beneficiul candidatei sau al soțului ei. Comisia constată că explicația candidatei este plauzibilă și consideră că este o eroare neintenționată”, a concluzionat Comisia. 

Obiectivele anunțate de candidată: „Lucrurile în sistem trebuie schimbate și doar noi suntem cei care trebuie și putem schimba sistemul”

„Sistemul nu a fost capabil să se opună influențelor politice și să protejeze independența sistemului judecătoresc. Sistemul nu a luptat pentru independența sa, nu a devenit vocal, din contra, a contribuit în mod constant la subminarea autorității judecătorești”, scrie Livia Mitrofan în programul său de activitate. Ea cere votul colegilor săi pentru ca să-i convingă „că lucrurile în sistem trebuie schimbate și doar noi suntem cei care trebuie și putem schimba sistemul”. Aceasta scrie că are trei obiective strategice majore, în cazul în care va deveni membră a CSM.

  1. independența, responsabilitatea și integritatea judecătorilor, consolidarea sistemului
  2. accesul la justiție și calitatea hotărârilor CSM
  3. administrarea eficientă și modernă a sectorului justiției
Vasile Șchiopu

Vasile Șchiopu: a spus de ce și-a luat apartament la preț preferențial, de ce i-a donat bani fiului, de ce nu a declarat câteva conturi bancare și valoarea corectă a unui automobil

Vasile Șchiopu este judecător din 2003. Din 2012, pentru doua mandate, a deținut funcția de președinte al Judecătoriei Ungheni. Printr-o decizie emisă pe 5 ianuarie 2023, Comisia Pre Vetting a stabilit că magistratul „corespunde criteriilor de integritate etică și financiară”.

În timpul audierilor candidatul a fost întrebat despre achiziționarea unui apartament la preț preferențial și sursa mijloacelor financiare, despre donațiile către fiul său, despre declararea valorii unui automobil și despre declararea conturilor bancare în modul prevăzut de lege.

Comisia a stabilit că la 7 iunie 2022 candidatul a achiziționat un apartament de 74,2 metri pătrați în Chișinău. Acest apartament a fost achiziționat la un preț preferențial în cadrul programului de îmbunătățire a condițiilor de trai ale judecătorilor, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii – 31 de mii de euro, echivalentul a circa 635 de mii de lei. Judecătorul le-a spus membrilor Comisiei că a aplicat pentru îmbunătățirea condițiilor de trai,  pentru că aspira la funcția de judecător la CSJ sau la cea de membru al CSM, ambele instituții cu sediul în Chișinău, acolo unde el nu avea loc de trai. 

Comisia a mai stabilit că în scopul achitării plății pentru apartament, la data de 6 iunie 2022 candidatul a contractat un împrumut în valoare de 635 de mii de lei „de la o cunoștință mai veche”. Judecătorul a informat membrii Comisiei că a recurs la acest gest, pentru că, deși construcția apartamentului a fost finalizată la începutul anului 2022, înregistrarea finală la Cadastru nu a avut loc din cauza unor probleme între compania de construcții și autoritățile locale, iar fără înregistrarea apartamentului la Cadastru, candidatul nu putea accesa un credit ipotecar de la o bancă pentru achitarea acestuia. 

„Întrucât apartamentul rămâne deocamdată neînregistrat, candidatul a convenit, verbal, ca împrumutul să fie rambursat până la finalul acestui an. Întrebat, în timpul audierii în ședință publică, despre relația sa cu respectiva cunoștință și despre contextul acesteia, candidatul a informat Comisia că, deși ar fi putut lua un împrumut de la cineva din Ungheni, acesta a decis să nu o facă, pentru a evita zvonuri și un potențial conflict de interese. În schimb, candidatul a luat intenționat un împrumut de la această cunoștință, care este un om de afaceri din Chișinău și are o bună reputație. De asemenea, candidatul a confirmat că această cunoștință nu a fost niciodată implicată în vreo procedură judiciară ca parte sau reprezentant al unei părți într-o cauză judecată de candidat”, se menționează în decizia Comisiei în privința lui Vasile Șchiopu. Iar după ce i-au ascultat explicațiile, membrii comisiei au constatat că acesta „a prezentat informații complete și detaliate care au înlăturat îngrijorările Comisiei în privința acestui aspect”. 

Comisia a mai stabilit că magistratul a oferit susținere financiară fiului său în anii 2018 și 2021. În 2018 el i-a donat fiului său 5 mii de euro pentru „cheltuieli de nuntă”, iar în 2021 a contractat un credit în valoare de 122 de mii de lei de la o bancă „pentru a contribui la achiziționarea unui apartament de către fiul său”. 

„Comisia consideră că anumite circumstanțe cu privire la donații sunt relevante pentru evaluarea candidatului. Deși candidatul trebuia să fi declarat donația din anul 2018 în declarația sa anuală, Comisia observă că aceea a fost unica donație pe care candidatul nu a declarat-o deloc (întrucât donația din anul 2021 a fost declarată doar ca împrumut, dar din greșeală, nu și ca donație). De asemenea, Comisia a ținut cont de volumul donației, precum și de faptul că nu existau oarecare îngrijorări în privința sursei mijloacelor donate. În cele din urmă, Comisia a luat în considerare și faptul că deși donația din anul 2018 nu a fost declarată în declarația anuală a candidatului pentru 2018, acesta a reflectat-o în declarația sa pentru 5 ani, prezentată Comisiei. În acest context, Comisia conchide că candidatul nu a avut intenția de a ascunde această donație către fiul său”, se precizează în decizia Comisiei. 

Comisia a mai observat că în declarațiile sale anuale pentru anii 2017-2021 candidatul a declarat că automobilul pe care îl conduce, Honda CRV, fabricat în 2012 și cumpărat de către fiul său în 2017 din Germania, avea o valoare mai mică (180 de mii de lei) decât prețul de achiziție pretins, care era de 12 mii de euro, echivalentul a circa 250.000 de lei sau decât valoarea în vamă, care era de 270 de mii de lei. 

„Candidatul nu a înregistrat vreun profit în rezultatul importului automobilului sau în rezultatul declarării unei valori incorecte a acestuia. De asemenea, candidatul nu a obținut niciun beneficiu financiar de pe urma faptului că nu a declarat valoarea reală a automobilului în cauză. Deși Comisia își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în declarațiile sale anuale  candidatul a indicat informații incorecte privind valoarea automobilului, totuși nu poate ajunge la concluzia că prezentarea acestor informații incorecte, în lipsa înregistrării vreunui profit de către candidat și fără indicii ale intenției de a denatura valoarea automobilului, a ajuns să reprezinte o încălcare a integrității etice sau financiare a candidatului”, au concluzionat membrii Comisiei. 

Comisia a mai constatat că Vasile Șchiopu nu a declarat pe parcursul anilor trei conturi bancare. „Candidatul a declarat împrumutul din contul său, la fel și plățile salariale și pensiile primite în conturile soției sale. În niciunul dintre cele trei conturi nu au avut loc tranzacții suspecte. Comisia ia în considerare, de asemenea, faptul că candidatul a recunoscut că nedeclararea acestor conturi bancare a fost o omisiune din partea sa și o încălcare a legii. Mai mult, Comisia nu a constatat niciun beneficiu al candidatului în urma nedezvăluirii acestui cont bancar și nu a identificat alte surse de venit ale candidatului sau ale soției sale, decât cele declarate de candidat. Deși conturile bancare ar fi trebuit să fie dezvăluite, eșecul candidatului de a face acest lucru, în aceste circumstanțe nu reprezintă un dubiu serios cu privire la integritatea financiară a candidatului”, au concluzionat membrii Comisiei care au decis că Vasile Șchiopu poate candida la funcția de membru al CSM, pentru că judecătorul corespunde criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea.

Obiectivele candidatului: comunicare eficientă și majorarea numărului de judecători

„Asigurarea unei comunicări eficiente între membrii CSM și judecători în vederea identificării și înlăturării problemelor din sistem, asigurarea unei comunicări mai active a CSM-ului cu celelalte puteri în stat, legislativă și executivă, având ca scop asigurarea reală a separării puterilor în stat, precum și o comunicare mai activă cu presa și ONG-urile de profil juridic, dezvoltarea relațiilor de cooperare între CSM și organe de  autoadministrare judecătorească din România, Ucraina, țările baltice precum și din țările UE sau promovarea și susținerea inițiativelor de majorare a numărului de judecători în sistem, în vederea reducerii volumului de muncă per judecător și îmbunătățirea calității actului de justiție”, sunt câteva dintre obiectivele pe care și le propune Vasile Șchiopu în calitate de membru al CSM. 

Ioana Chironeț

Ioana Chironeț: a fost întrebată despre nedeclararea unui împrumut, a două conturi bancare și a prețului corect pentru vânzarea unor imobile

Ioana Chironeț a trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting în urma deciziei din 26 octombrie 2022. Chironeț este judecătoare din anul 2015, dar din 2018 activează în calitate de inspector judecător în cadrul Inspecției Judiciare de pe lângă CSM, funcție pe care a mai deținut-o și anterior.  Între anii 2012 și 2015 a fost șefa secretariatului CSM. 

În cadrul audierii candidata a fost întrebată despre patru aspecte financiare: nedeclararea unui împrumut, nedeclararea a două conturi bancare în modul prevăzut de lege, nedeclararea prețului corect pentru vânzarea a trei terenuri și primirea unei sume diferite de valoarea contractului. Comisia nu a avut dubii serioase cu privire la niciun aspect privind integritatea etică a candidatei 

Comisia a stabilit că Chironeț a primit un împrumut de 140 de mii de lei la o dobândă de 9% pe doi ani, scadent în 2021. Candidata a declarat acest împrumut în declarațiile sale anuale din 2019 și 2020, depuse la Autoritatea Națională de Integritate, dar nu a declarat împrumutul în declarația anuală din 2021. În răspunsurile transmise Comisiei candidata a furnizat copia contractului de împrumut și a explicat că nu a declarat datoria în 2021, deoarece plata lunară pentru rambursarea creditului a fost de 6,5 mii de lei, iar în 2021 îi rămăseseră de efectuat doar 4 plăți, valoarea cărora este sub 15 salarii medii lunare pe economie și legea nu o obliga să declare această datorie. Comisia a stabilit că la momentul depunerii declarației anuale pentru anul 2021, în martie 2022, datoria candidatei fusese stinsă, ultima rată fiind achitată la data de 9 aprilie 2021, astfel că a considerat că magistrata nu a încălcat legea. 

Comisia a mai stabilit că Ioana Chironeț nu a declarat un cont bancar deschis în 2003 în declarațiile anuale pentru anii 2012-2015 și contul bancar deschis în 2014 – în declarațiile anuale pentru anii 2014-2015. „Comisia a observat că, deși prevederile legale privind obligativitatea declarării conturilor bancare erau clare, răspunsurile candidatei nu au relevat o intenție de a tăinui, ci mai degrabă o ignorare neintenționată a necesității de a declara. Comisia a remarcat faptul că contul bancar deschis în 2003 era inactiv din mai 2008, circumstanță care coroborează cu declarația candidatei că a uitat de acest cont. În timp ce contul deschis în 2014 era activ, Comisia a remarcat comportamentul candidatei în ceea ce privește declararea veniturilor pe parcursul perioadei evaluate și faptul recunoașterii de către candidată că a trecut cu vederea prevederile care impun declararea conturilor bancare pe lângă declararea veniturilor. De asemenea, Comisia a observat că nu s-a constatat un rulaj major pe cele două conturi bancare: contul bancar deschis în 2003 era inactiv din mai 2008 cu sold zero, în timp ce cel deschis în 2014 avea doar venituri aferente salariului, care au fost declarate de către candidată. Comisia nu a constatat niciun avantaj pentru candidată să nu declare cele două conturi bancare și a apreciat răspunsurile sale veridice și furnizarea tuturor extraselor de cont, așa cum a fost solicitat”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting. 

Comisia a mai stabilit că în aprilie 2019 candidata a vândut trei terenuri pe care le moștenise într-un sat din raionul Criuleni. În declarația sa anuală pentru anul 2019 ea a indicat ca preț de vânzare pentru aceste terenuri suma de 43 de mii de lei. În declarația sa cu privire la impozitul pe venit depusă la Serviciul Fiscal, candidata a indicat însă prețul de vânzare de 16,6 mii de lei. La întrebarea Comisiei despre diferența dintre prețul din declarația sa anuală și din declarația cu privire la impozitul pe venit, candidata a explicat că prețul corect este cel declarat la Serviciul Fiscal. „Acest lucru este confirmat și de contractele de vânzare-cumpărare ale celor trei terenuri pe care candidata le-a pus la dispoziție Comisiei. Candidata a indicat că prețul de 43 de mii de lei în declarația sa anuală a fost o greșeală”, se spune în decizia Comisiei. 

„Candidata a recunoscut prompt Comisiei greșeala comisă în declarația sa anuală. Faptul că a declarat la autoritățile fiscale cuantumul prețului de vânzare în concordanță cu contractul și a plătit toate impozitele aferente vânzării celor trei terenuri coroborează cu afirmația acesteia că prețul menționat în declarația sa din 2019 a fost o simplă greșeală. Eroarea candidatei nu a influențat valoarea impozitelor pe care trebuia să le plătească sau a avut alte consecințe. De asemenea, candidata a furnizat în timp util documentația completă pentru a înlătura orice îngrijorări cu privire la această chestiune. În consecință, Comisia a considerat că greșeala nu este una majoră”, au concluzionat membrii Comisiei. 

Un alt aspect verificat de Comisie a fost primirea pe contul său a unei sume mai mari decât valoarea contractului. Mai exact, în declarația sa anuală pentru anul 2017 candidata a declarat vânzarea unui teren, a unei case și a unei construcții accesorii casei pe care le-a moștenit într-un sat din raionul Criuleni, la un preț de  6 mii de euro (aproximativ 123, 4 mii de lei). Candidata a declarat, de asemenea, suma de vânzare de 123,4 mii de lei în declarația sa fiscală și a plătit impozitele corespunzătoare. Ca răspuns la întrebările Comisiei cu privire la tranzacție, candidata a furnizat Comisiei contractul de vânzare-cumpărare, precum și înscrisurile bancare, care au indicat un depozit de 202,9 mii de lei într-un cont bancar al candidatei la data vânzării și o retragere cu aceeași sumă în ziua următoare. 

„Candidata a primit o sumă mai mare decât prețul de vânzare al proprietății și a returnat diferența cumpărătorului. Comisia constată că astfel de tranzacții ar putea ridica îndoieli cu privire la integritatea etică și financiară a candidatei. Candidata a oferit o explicație plauzibilă pentru acțiunile sale, și anume că dorea să ajute cumpărătorul. Diferența dintre prețul de vânzare și suma plătită candidatei a ajuns la cunoștința Comisiei doar prin documentația furnizată chiar de candidată atunci când a fost întrebată cu privire la tranzacție. Candidata a oferit în timp util atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele aferente. Candidata a mai recunoscut că nu a acordat prea multă importanță acestei tranzacții când a încheiat-o și că poate ar fi trebuit să o trateze cu mai multă atenție. Comisia nu a stabilit nicio intenție a candidatei de a tăinui vreun venit, aceasta a declarat suma indicată în contract și a plătit toate impozitele aferente. Banca a finanțat împrumutul în sumă mai mare. Deși această tranzacție ridică îndoieli, Comisia a constatat că acestea nu reprezintă dubii serioase pentru descalificarea candidatei”, au concluzionat membrii Comisiei. 

Obiectivele candidatei: crearea unui climat pozitiv de lucru și colaborarea cu alte puteri statale

„Consolidarea capacităților CSM de autoadministrare judecătorească, în vederea asigurării independenței și transparenței sistemului judecătoresc, crеаrеа unui climat pozitiv în саdrul sistemului judecătoresc, identificarea posibilităților de optimizare а volumului de lucru al judecătorului și personalului din instanțele judecătorești, asigurаrеа respectării drерturilоr judecătorilor și justițiabililor  sau colabоrаrеа cu alte puteri statale, instituții naționale și internaționale, în vederea рrеluării bunеlоr practici și asigurării eficienței sistemului judecătoresc”, sunt câteva dintre obiectivele anunțate de Chironeț, dacă va ajunge membră a CSM. 

Maria Frunze

Maria Frunze: candidata la care membrii Comisiei NU au avut întrebări. „Sunt absolut sigură că voi contribui la crearea unui sistem judiciar independent, integru și profesionist”

Maria Frunze a trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting prin decizia din 25 octombrie 2022. Frunze este judecătoare din 2017, la Judecătoria Chișinău. Anterior a fost grefieră și asistentă judiciară. 

În privința ei, membrii Comisiei nu au constatat nicio abatere de la lege, iar în cadrul audierii sale din octombrie 2022 Comisia nu a avut întrebări pentru candidată. „Comisia a adresat candidatei un număr limitat de întrebări referitoare la aspecte financiare. Candidata a răspuns în timp util, furnizând Comisiei toate răspunsurile și documentația necesară. Pe baza informațiilor furnizate de candidat și a celorlalte informații aflate la dispoziția Comisiei, Comisia nu are îndoieli serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate financiară. Mai mult ca atât, Comisia nu are îndoieli serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate etică”, se menționează în decizia Comisiei prin care Maria Frunze a promovat evaluarea. 

Candidata Frunze anunță în scrisoarea de motivație depusă în cadrul concursului pentru funcția de membru al CSM că are cinci obiective importante dacă va ajunge în CSM: garantarea independenței judecătorești, consolidarea și modernizarea sistemului judecătoresc, reducerea volumului de lucru al judecătorilor, motivarea hotărârilor CSM, transparența activității CSM. „Aplic pentru postura de membru al CSM, fiind absolut sigură că voi contribui la crearea unui sistem judiciar independent, integru și profesionist și la creșterea încrederii actului de justiție”. 

Sergiu Caraman

Sergiu Caraman: a explicat de ce nu a declarat trei conturi bancare ale soției 

Sergiu Caraman este judecător din anul 2012. A activat la Soroca, iar din 2018 este judecător la Criuleni. Anterior a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul CNA. 

Caraman a promovat evaluarea prin decizia Comisiei din 29 decembrie 2022. În timpul audierilor candidatul a fost întrebat despre nedeclararea conturilor bancare ale soției în modul stabilit de legislație.

Comisia a stabilit că judecătorul și soția lui s-au căsătorit în septembrie 2014, iar în 2014 și 2015 soția candidatului deținea trei conturi bancare, pe care acesta nu le-a indicat în declarațiile sale de avere depuse în acei ani. „Candidatul a oferit răspunsuri detaliate cu privire la conturile bancare ale soției sale, atât în cadrul procedurii scrise, cât și în cadrul audierilor. După examinarea extraselor de cont de pe aceste conturi bancare furnizate de candidat, Comisia a putut stabili atât natura, cât și nivelul fluxurilor financiare în conturile bancare ale soției candidatului. Comisia nu a constatat tranzacții bancare suspecte sau dubioase, surse de mijloace financiare nedeclarate sau alte conturi bancare aparținând candidatului sau soției sale care au făcut obiectul declarării”, au stabilit membrii Comisiei. 

„Deși justificările legale ale candidatului pentru nedeclararea conturilor bancare au fost zadarnice, Comisia a constatat că circumstanțele referitoare la candidat și conturile bancare erau relevante. Ținând cont de inactivitatea unora dintre conturile bancare ale soției candidatului, de absența tranzacțiilor suspecte, de faptul că aceste conturi bancare au fost deschise pe numele soției sale anterior căsătoriei, de faptul că candidatul a declarat tot salariul și veniturile soției sale în toate declarațiile sale, precum și explicația candidatului că soția sa a uitat de două dintre conturi și nu i le-a dezvăluit atunci când și-a depus declarațiile, Comisia constată că nu a existat nicio intenție sau motiv de a ascunde sau a nu declara aceste conturi bancare în declarațiile candidatului și eșuarea acestuia de a face acest lucru a fost probabil, cel mult, inadvertentă”, se precizează în decizia Comisiei Pre-Vetting prin care Sergiu Caraman a promovat evaluarea. 

Obiectivele candidatului: de la principiul meritocrației în procesul de promovare, la e-dosar

În scrisoarea de motivație depusă de candidatul la funcția de membru al CSM sunt specificate patru obiective majore în cazul în care va ajunge membru al CSM. Despre cariera judecătorilor, Caraman susține că va pleda pentru promovarea judecătorilor după principiul meritocrației, „excluzând libera discreție a CSM-ului”. Candidatul anunță că va acorda o atenție sporită instruirii inițiale și continue a judecătorilor, că va pleda pentru examinarea obiectivă a contestațiilor emise în privința judecătorilor de către Colegiul Disciplinar și că va cere implementarea e-dosarului în toate instanțele judecătorești, dar și modernizarea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. 

Cinci judecători – candidați pentru patru locuri vacante

Cei cinci judecători candidează pentru patru locuri vacante în CSM destinate judecătoriilor. Al cincilea, care va obține cele mai puține voturi, va fi membru supleant în CSM și va ajunge membru cu drepturi depline dacă unul dintre cei patru candidați care vor obține acest fotoliu va renunța la mandat. Alte două locuri vacante în CSM, destinate judecătorilor de la Curțile de Apel și celor de la Curtea Supremă de Justiție, nu vor fi suplinite în cadrul actualei Adunări Generale a Judecătorilor, pentru că niciunul dintre  magistrații din cadrul acestor instanțe care și-au anunțat intenția de a candida la funcția de membru al CSM, nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. 

Sediul CSM

Adunarea Generală a Judecătorilor a fost programată pentru 17 martie 2023,  începând cu ora 10:00 și are pe ordinea de zi doar două subiecte: aprobarea modificărilor operate în Regulamentul cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor și alegerea membrilor permanenți ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor. Evenimentul are loc în sala de ședințe a Confederației Naționale a Sindicatelor. Decizia de a convoca Adunarea Generală a Judecătorilor a fost luată de CSM în cadrul ședinței plenare din 14 februarie 2023.  

Cele mai recente modificări ale Legii cu privire la CSM stipulează că noul CSM urmează să fie format din 12 membri: șase judecători de carieră, care reprezintă proporțional sistemul judecătoresc: patru – din cadrul judecătoriilor, unul – din cadrul curţilor de apel şi unul – din cadrul CSJ, precum și șase membri ai societății civile, votați de Parlament, după ce trec și ei prin evaluarea Comisiei Pre-Vetting. 

Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House in Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.