Judecătorul Mihail Bușuleac va fi eliberat din funcție: un minus de 1,4 milioane de lei, acuzații și ironii la adresa CSM și a Comisiei de evaluare
Judecătorul Mihail Bușuleac, fost președinte interimar și vicepreședinte al Judecătoriei Cahul, urmează să fie eliberat din funcție. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în ședința de marți, 10 martie, raportul Comisiei de evaluare externă și a constatat nepromovarea testului integrității financiare și etice.
În cadrul ședinței au fost examinate, între altele, venituri de circa 1,4 milioane de lei considerate nejustificate, decizii pronunțate în favoarea unui avocat față de care familia magistratului avea datorii, precum și alte aspecte menționate în raportul de evaluare. În timpul audierilor, Mihail Bușuleac a făcut mai multe remarci care „nu fac față unui judecător”.
Recuzări și „vettingul politizat”
Mihail Bușuleac, prezent în ședință, a solicitat recuzarea lui Alexandru Postică de la examinarea subiectului, invocând că membrul CSM a fost avocat într-o cauză examinată de Bușuleac în anul 2011. Cererea de recuzare a fost respinsă în unanimitate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta a solicitat și recuzarea lui Ion Guzun, însă membrul CSM nu era prezent la ședință. Totodată, Bușuleac a înaintat cereri de recuzare a tuturor membrilor non-judecători din cadrul CSM. Niciuna dintre aceste cereri nu s-a bucurat de sprijinul CSM.
„Vettingul este politizat și asumat de actuala guvernare. Nu a existat un consens larg ca în Albania. Nu am încredere în domnul Guzun; ca un observator obiectiv, cred că va vota împotriva mea”, a zis magistratul, fiind întrebat de ce a solicitat recuzarea.
Solicitări și ironii la adresa CSM
Până la examinarea în fond a raportului, Mihail Bușuleac a solicitat audierea soției sale și a unei persoane cu inițialele O.E. în legătură cu o donație autentificată notarial. El a declarat că a cerut acest lucru și Comisiei de evaluare externă, însă Comisia nu a dat curs solicitării. Bușuleac a acuzat Comisia de Evaluare a Judecătorilor că nu a respectat prevederile legale și cele ale Constituției. CSM a respins și această solicitare înaintată de Bușuleac.
Bușuleac a cerut și anexarea unui certificat de participare la un curs de formare organizat de CRJM, precum și a unei dovezi că ar fi primit bani pentru deplasări de instruire de la Judecătoria Cahul. El a afirmat că, în cadrul evaluării, Comisia a invocat faptul că magistratul ar avea mașină de serviciu, însă Bușuleac a spus că nu știa că ar dispune de un astfel de automobil, cu excepția perioadei în care a fost președinte interimar al Judecătoriei Cahul, și că, de regulă, se deplasa cu mașina personală.
Judecătorul a cerut ca CSM să includă în veniturile sale și cheltuielile suportate de stat pentru acele deplasări, pe care, potrivit lui, Comisia nu le-ar fi luat în calcul. Întrebat despre suma care nu ar fi fost considerată, acesta a spus că mai important este faptul că unui judecător nu i-a fost atribuit un venit provenit de la stat, lucru pe care l-a calificat drept „tragic”, însă nu a zis care este suma virată judecătorului cu titlu de cheltuieli pentru deplasările cu mașina personală.
Raportorul CSM a subliniat că certificatul invocat de judecător drept dovadă a deplasărilor „datează din 2026 și menționează doar că judecătorul a utilizat atât mașina personală, cât și autoturismul de serviciu”. În cele din urmă, membrii CSM au respins și această cerere de anexare.
În mai multe rânduri, magistratul a vorbit ironic despre faptul că CSM ar fi în criză de timp pentru a examina toate demersurile sale. După aceste remarci, membra CSM Aliona Miron a subliniat că instituția i-a oferit magistratului mai multe ședințe pentru examinarea subiectului, însă acesta nu s-a prezentat.
„Dvs. sunteți judecător, trebuie să vă gândiți ce solicitați să anexăm și legătura între ceea ce solicitați, raportul pe care îl examinăm și imposibilitatea de a o face până acum”, a adăugat Aliona Miron.
O nouă solicitare de amânare a examinării raportului
După examinarea tuturor solicitărilor, judecătorul a cerut amânarea examinării raportului, motivând că și-ar fi angajat un avocat abia pe 5 martie. Judecătorului i-a fost acordat un termen încă de la începutul lunii februarie pentru angajarea unui avocat. Avocatul angajat ar fi fost în imposibilitatea de a se prezenta la ședința CSM, fiind implicat într-o altă cauză.
Termenul de examinare a raportului de către CSM este de 30 de zile. Președintele CSM, Sergiu Caraman, a subliniat că raportul se află la CSM de mai multe zile și că examinarea acestuia a fost amânată la solicitarea judecătorului. Astfel, CSM a decis să continue examinarea subiectului în lipsa avocatului judecătorului.
Minus de 1,4 milioane de lei și decizii în favoarea unui avocat la care familia judecătorului avea datorii
După aproape două ore dedicate examinării solicitărilor formulate de judecător, CSM a trecut la examinarea în fond a raportului Comisiei de evaluare, care a constatat venituri de circa 1,4 milioane de lei pe care magistratul nu le-ar fi putut explica.
Comisia de Evaluare a Judecătorilor a constatat și mai multe probleme de ordin etic și profesional, printre care tergiversarea unor dosare și examinarea unor cauze în care participa un avocat față de care familia magistratului avea o datorie. În toate cele șase cauze identificate, judecătorul nu s-a abținut de la examinarea dosarului, iar în cazurile respective au fost pronunțate decizii favorabile părților reprezentate de avocatul respectiv. „Cine în Moldova ia mită pe dosare de divorț, să fim serioși?”, a comentat judecătorul cu privire la aceste concluzii și a adăugat că dosarele i-au fost repartizate aleatoriu.
„Nu susțin concluziile acestui raport. Conform Comisiei de la Veneția, raportul are caracter consultativ. (…) Mă bucur că (Comisia de evaluare, n.r.) nu mi-a pus un minus de 10 milioane de lei, doar 1,4 milioane de lei”, a declarat judecătorul Bușuleac pe o voce ridicată.
Judecătorul a explicat că anumite sume considerate drept venituri ale familiei ar reprezenta, de fapt, bani încasați de soția sa în calitate de executor judecătoresc, care ulterior au fost vărsați în bugetul statului.
Întrebat cum explică donația primită de soția sa a unui bun imobil, în condițiile în care doar terenul ar costa aproximativ un milion de lei, magistratul a răspuns că nu există nicio dovadă că valoarea terenului ar fi de un milion de lei.
Replicile lui Bușuleac care „nu fac față unui judecător”
Livia Mitrofan l-a întrebat pe judecător câte bunuri deține familia sa, iar acesta a răspuns că are „atâtea câte sunt indicate în declarațiile de avere”. Ulterior, magistratul a acuzat-o că îl denigrează, menționând că se cunosc de peste 20 de ani și a adăugat: „Când faci rău cuiva, îți sapi groapa singur”.
Bușuleac a intervenit în repetate rânduri peste membra CSM, care încerca să formuleze întrebări de clarificare despre un bun imobil donat și altul procurat la preț cadastral. În continuare, acesta a acuzat-o că ar avea supărări din universitate: „Nu mai transpuneți așa o imagine negativă. Înțeleg supărările dvs. Sunteți fericită în căsătorie. Comportați-vă, vă rog, ca o membră CSM, nu ca o studentă”. În replică, membra CSM, Aliona Miron, i-a zis judecătorului că „un asemenea comportament nu-i face față”.
După acest episod, Bușuleac a cerut recuzarea Liviei Mitrofan. „Cu toți colegii am relații frumoase. Un fost coleg procuror a fost la Cahul și a intrat. Am servit o cafea. (…) Știu că sunt supărări din universitate; trebuie să le lăsam; eu sunt judecător, iar dvs. mebra CSM. Dar eu nu am încredere în dvs. și cer recuzarea”, a spus Bușuleac.
Cu 9 voturi „contra”, mebrii CSM au respins solicitarea lui Bușuleac.
Pe parcursul audierilor, magistratul a ridicat de mai multe ori tonul, iar la o altă întrebare privind bunurile pe care le deține a declarat: „Luați-mă din 1985, de când m-am născut, de unde am luat bani de chiloți, de colțuni, de la grădiniță. Ajungem la așa absurd”. Și de această dată, Aliona Miron l-a atenționat că replicile sale „nu fac față unui judecător”.
Decizia CSM
Cu 10 voturi „pro” și 0 voturi „contra”. CSM a acceptat raportul cu privire la evaluarea externă a judecătorului Mihail Bușuleac.
Astfel, dacă decizia CSM va rămâne în vigoare, Bușuleac va fi eliberat din funcția de judecător și va fi decăzut din dreptul de a deține funcții publice timp de 6 ani. Totodată, acesta urmează să fie lipsit de indemnizația unică de concediere.
Context
Decizia de nepromovare în privința lui Bușuleac a fost adoptată de Completul C al Comisiei de Evaluare a Judecătorilor, care a constatat că judecătorul „nu întrunește criteriile de integritate prevăzute de Legea nr. 252/2023” și a transmis raportul la CSM în ianuarie 2026.
Audierea lui Mihail Bușuleac din decembrie 2025 a durat peste trei ore, timp în care membrii Completului C au examinat economiile în numerar declarate înainte și în timpul evaluării, precum și diferențele dintre venituri și cheltuieli în anii 2013, 2016–2017 și 2023–2024. Comisia a solicitat detalii și despre sursele banilor pentru unele cheltuieli din 2025, inclusiv cele pentru vacanțe.
În cadrul audierii, Comisia a solicitat exlicații și despre donațiile sau alte intrări financiare considerate „insuficient justificate”, precum și două situații „ce ar putea reprezenta conflicte de interese, relevante pentru evaluarea integrității etice a magistratului”.
Mihail Bușuleac s-a aflat și pe lista candidaților judecători propuși de CSM pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii în aprilie 2022. Prin Decizia nr. 13 din 6 ianuarie 2023, Comisia a decis că acesta nu a promovat evaluarea. Bușuleac a contestat decizia Comisiei la Curtea Supremă de Justiție, care a dispus re-evaluarea magistratului. Apoi, Mihai Bușuleac a informat Comisia despre retragerea sa din concurs și a solicitat încetarea procedurii de evaluare reluată în privința sa. În cele din urmă, Comisia Pre-Vetting a emis o decizie de nepromovare a evaluării în privința judecătorului Mihail Bușuleac.
Judecătorul Mihail Bușuleac a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Cahul în anul 2011, pentru un mandat de cinci ani, iar în 2016 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În același an, acesta a intrat în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului, fiind suspendat din funcție, iar ulterior a revenit în sistem. Pe parcursul activității sale, Bușuleac a exercitat atribuțiile de judecător de instrucție la Judecătoria Cahul, iar în 2017 a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Cahul, funcție pe care a deținut-o pentru un mandat de patru ani.