Explicațiile CA Chișinău privind necesitatea modificării componenței completurilor de judecată operată de președinta interimară a CA, Ana Panov în privința căreia a fost depusă o sesizare la CSM
Președinta interimară a Curții de Apel (CA) Chișinău, Ana Panov, în privința căreia a fost depusă o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), susține că operarea modificărilor la constituirea completurilor de judecată a fost determinată de interesul public.
„Scopul intervenției a fost determinat de interesul public vizând asigurarea unei bune administrări a justiției, în particular necesitatea redistribuirii sarcinii judiciare, echilibrării volumului de lucru a Colegiului penal și cel civil, comercial și de contencios administrativ, în raport cu complexitatea cauzelor repartizate spre examinare și solicitarea instanței în domeniile distincte de specializare, cum ar fi domeniul justiției penale, consolidarea încrederii societății în justiție”.
Potrivit CA Chișinău, judecătorii din Colegiul penal se confruntă cu sarcini judiciare exorbitante, având în medie câte 500 dosare penale, afectându-se dreptul justițiabililor și calitatea actului de justiție penală, dosare de rezonanță privind comiterea crimelor deosebit de grave ajungând a fi examinate mai bine de cinci ani.
„La formarea completurilor s-a acordat prioritate interesului general al justiției în raport cu interesul individual al judecătorilor, fapt care a provocat fără just motiv indignarea unor judecători și inițierea procedurilor de contestare.
În cadrul procedurii administrative de formare a completurilor nu s-au consultat preferințele judecătorilor de a activa într-un anumit complet sau de a judeca cauze în comun cu colegii în raport cu care se simt mai confortabil, pentru a se ajunge la excluderea percepției asocierii judecătorilor în completuri de judecată și promovarea solidarității colegiale în procesul de soluționare a cauzelor civile”.
În iulie curent, președinta interimară a CA, Ana Panov, a modificat dispoziția aprobată Vladislav Clima, privind componenţa colegiilor, constituirea completurilor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora în cadrul instituției pentru anul 2021. Astfel, Colegiul penal este constituit din 27 de judecători, iar Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ – din 30 de judecători.
Potrivit dispoziției, în cadrul Colegiului penal al CA sunt opt completuri de judecată, dintre care două – specializate pe activitatea judecătorului de instrucţie. Cauzele contravenţionale sunt distribuite între toţi membrii Colegiului penal, generalişti, iar în cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ – opt completuri, dintre care două – specializate în examinarea acţiunilor în contencios administrativ şi unul specializat în materie de insolvabilitate, reorganizare şi dizolvare a persoanelor juridice.
În iunie curent, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață a semnat dispoziția prin care Ana Panov a fost desemnată președintă interimară a CA Chișinău, după ce pe 28 mai, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anulat decretul prin care magistratul Vladislav Clima a fost numit președinte al CA Chișinău.
Anterior, ZdG a scris că magistrata Ana Panov împreună cu alți judecători, în noiembrie 2017, au fost acționați în judecată de Ministerul Justiției, care solicita încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei. Numele Anei Panov figurează în cazul Botezatu împotriva R. Moldova, dosar în care CEDO a constat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea echitabilă a cauzei și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de 8 ani. Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiției, a fost respinsă însă de instanțele de judecată.
La CSM a fost depusă o sesizare în privința șefei interimare a CA, Ana Panov. Potrivit președintelui interimar al CSM, Dorel Musteață plângerea a fost depusă de către un justițiabil.
În cadrul ședinței CSM din 17 august urmează să fie examinat subiectul privind sesizarea președintei interimare a CA, Ana Panov, cu privire la „verificarea corectitudinii acțiunilor instanței în procesul repartizării aleatorie a unei cauze penale”.
