Deputatul Tarlev nu e de acord ca Poliția să documenteze corupția electorală. Acesta a sesizat CC. Decizia Înaltei Curți
Deputatul independent Vasile Tarlev, ales pe lista Blocului Electoral „Patriotic”, și mai multe persoane amendate pentru corupere electorală pasivă au sesizat Curtea Constituțională, cerând declararea neconstituțională a prevederilor care oferă poliției competența de a constata și examina aceste contravenții, alături de Centrul Național Anticorupție (CNA). Curtea Constituțională a decis însă, pe 29 ianuarie, să respingă sesizările ca inadmisibile.
Curtea Constituțională a declarat inadmisibile sesizările prin care era contestată constituționalitatea unei prevederi legale ce permite poliției să constate și să examineze contravenția de corupere electorală pasivă, alături de Centrul Național Anticorupție.
Decizia a fost pronunțată pe 29 ianuarie și vizează articolul VII din Legea nr. 35 din 13 martie 2025, care a modificat Codul contravențional, extinzând competențele poliției în acest tip de cauze.
Sesizările depuse de deputatul Tarlev și de mai multe persoane sancționate contravențional pentru corupere electorală pasivă, au susținut că atribuirea acestor competențe poliției ar încălca „dreptul la un proces echitabil, prezumția nevinovăției și principiul legalității”, precum și că ar crea „un paralelism legislativ între poliție și CNA”.
Curtea a constatat însă că persoanele sancționate au acces deplin la instanțele de judecată, pot contesta deciziile agenților constatatori, iar judecătorii sunt obligați să examineze cauzele sub toate aspectele, cu respectarea garanțiilor procesuale. În aceste condiții, dreptul de acces la justiție nu este afectat, potrivit magistraților de la Curtea Constituțională.
De asemenea, judecătorii constituționali au reținut că „legiuitorul este în drept să atribuie competențe mai multor autorități pentru constatarea și examinarea contravențiilor, în scopul eficientizării combaterii coruperii electorale”, și că „procedura de adoptare a legii a respectat exigențele constituționale, inclusiv votarea în mai multe lecturi”.
Decizia Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
d_13_2026_240a_270g_275g_2025_8g_2026 by Ziarul de Gardă
În timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților, contra cost, la evenimentele electorale ale lui Tarlev.
„Eu am fost un invitat simplu ca și dumneavoastră. În rest ține de organizare. Nu este treaba mea, întrebați oamenii. Depistați-i și trageți-i la răspundere”, a comentat Tarlev pentru jurnaliștii de la proiectul „CU SENS”.
Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul Organizației „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al Congresului Internațional al Industriașilor și Antreprenorilor, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.
La referendumul privind integrarea europeană a R. Moldova, din octombrie 2024, Tarlev a anunțat că va vota „împotrivă”. În același timp, familia sa are afaceri profitabile în România, stat membru al Uniunii Europene. „Dacă le este convenabil, nu este o problemă”, a spus atunci Vasile Tarlev.
