Cum motivează CSJ decizia de a-l lăsa în libertate pe un judecător condamnat anterior pentru corupere pasivă
Deoarece instanța de apel a comis erori ce nu pot fi reparate de către instanța de recurs, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), prin decizia motivată din 5 martie, au hotărât să caseze total decizia Curții de Apel, care menținea condamnarea la 7 ani de închisoare pentru corupere pasivă a magistratului Valeriu Ghedreuțan, și să remită cauza la rejudecare.
Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a decis să admită toate recursurile depuse de părțile din dosarul judecătorului Valeriu Ghedreuțan, care au invocat că instanţa de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Avocatul judecătorului a invocat în recurs că suma de 6 200 de euro primită de magistrat de la o petiționară erau destinați pentru rezolvarea unui litigiu dintre concubini, în vederea partajării pe cale amiabilă a casei de locuit. Totodată, acesta susține că nici un euro din cei transmiși lui Valeriu Ghedreuţan nu au fost destinați acestuia pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, adică de examinarea cauzei civile, care la acel moment nici nu exista: „Toată sumă de bani transmiși acestuia erau destinați pentru a încerca de a rezolva problema partajării imobilului (casei) în procedură amiabilă”.
Decizia motivată CSJ: Ghedreuțan rămâne în libertate by Diana Gaţcan on Scribd
Verificând criticile expuse în recursurile declarate, magistrații de la CSJ au constatat că acestea sunt întemeiate, iar instanţa de apel nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate motivele esențiale invocate în apelurile declarate.
„Instanța de apel, făcând eronat trimitere la faptul că, instanța de fond corect a concluzionat confirmarea vinovăției inculpatului, precum motivarea și stabilirea pedepsei (Decizia CA, pagina 25, 29, 36), deși aceste concluzii nu se regăsesc în sentință, a acordat apreciere unilaterală și parțială cumulului de probe administrat în speță, fiind acceptate în mod prioritar probele acuzării, n fiind combătute argumentat probele apărării prin care este pusă la îndoială vinovăția inculpatului în comiterea faptelor imputate”, este menționat în decizia motivată a CSJ.
Astfel, din aceste considerentele Colegiul penal lărgit a constatat că instanţa de apel nu şi-a motivat soluţia adoptată în conformitate cu dispoziţiile legale, așa că decide casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată.
Valeriu Ghedreuțan, judecător în cadrul Judecătoriei Drochia, suspendat din funcție pe perioada examinării dosarului penal, era cel de-al doilea magistrat condamnat efectiv la închisoare în ultimii 10 ani, după ce, în martie 2016, a fost reținut pentru corupere pasivă. Acesta s-a aflat însă în libertate chiar și după pronunțarea deciziei CA, care a decis ca sentința primei instanțe să fie pusă în aplicare, iar termenul pedepsei să fie calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac.
Inițial, judecătorul și-a recunoscut vina. Ulterior, însă, s-a răzgândit
Judecătorul Valeriu Ghedreuțan a fost reținut, dar eliberat peste trei zile, în primăvara anului 2016, după ce, inițial, și-a recunoscut vina. Urmărirea penală a început la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiționară – cetățeană a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acțiunile coruptibile ale magistratului. Aceasta declara că i-a dat judecătorului 6,2 mii de euro pentru ca acesta să emită o hotărâre în favoarea ei. Pe 17 noiembrie 2014, în urma examinării litigiului nominalizat, judecătorul a emis hotărârea judecătorească prin care a dispus recunoașterea dreptului de proprietate al femeii asupra a 75,26% din valoarea unui imobil, fără a se pronunța însă și asupra sechestrului care era aplicat asupra imobilului în litigiu.
Procurorii susțin că magistratul ar fi pretins de la femeie încă o mie de euro, motivând că banii transmiși anterior nu au fost suficienți pentru soluționarea pozitivă a cazului. Atunci, aceasta a depus o plângere penală, iar Procuratura Anticorupție a purces la efectuarea măsurilor speciale de investigație, fiind probată și înregistrată convorbirea în care judecătorul confirma recepționarea sumelor de bani de la femeie în vederea îndeplinirii acțiunilor în exercitarea funcției sale.
Dacă, inițial, și-a recunoscut vina, ulterior, în instanța de judecată și-a schimbat depozițiile și s-a declarat nevinovat. Judecătoria Soroca și, ulterior, CA Bălți l-au condamnat la 7 ani de închisoare, i-au aplicat o amendă în sumă de 160 mii de lei și l-au privat de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pentru o perioadă de 10 ani. Acum, după decizia CSJ, dosarul va fi reexaminat de CA Bălți.
Anterior, o altă judecătoare, Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni, a fost condamnată la opt ani de închisoare cu executare.
