Avocatul Poporului propune modificări la Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova
Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a înaintat propuneri şi recomandări de perfecţionare a legislaţiei în vederea „eliminării cauzelor şi condiţiilor ce creează premise pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului”.
Într-o propunere către ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, Ombudsmanul sugerează modificarea alin.(3) din art.55, alin.(2) din art.56 şi alin.(4) din art.63 din Legea nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, „pentru ajustare la cerinţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii europene a drepturilor omului”.
Mai exact, acesta revizuirea/excluderea alin.(4) din art.63 al Legii nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, „pentru a nu admite posibilitatea returnării sau îndepărtării străinilor în teritorii unde ei riscă să fie supuși torturii, tratamentelor inumane sau degradante”.
„Potrivit alin.(l) din art.63 din Legea nr.200, străinul nu poate fi expulzat într-un stat dacă există temeri justificate că acolo viața îi va fi pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante. Contrar celor menționate şi standardelor internaționale, alin.(4) din același articol prevede o normă permisivă/excepție care admite expulzarea străinului pentru motive de securitate națională sau de ordine publică”, notează Cotorobai.
Avocatul Poporului mai propune examinarea oportunității revizuirii prevederilor alin.(3) din art.55, alin.(2) din art.56 al Legii nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, astfel încât „să fie exclus orice arbitrariu din partea autorităților publice şi ca persoana să poată beneficia de o procedură contradictorie pentru a-şi putea prezenta punctul de vedere şi a combate argumentele autorităților”.
Avocatul Poporului consideră că prevederile art.55, alin.(3) şi art.56, alin.(2) din Legea nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova ar putea „aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi garanțiilor procedurale prevăzute la art. 1 din protocolul nr.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale”. Totodată, Mihail Cotorobai e de părere că prevederile respective ar putea afecta inclusiv garanțiile statuate de art.5 § 1 şi 8 din Convenţie.
În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu și transportați la Aeroportul Internațional Chișinău, acolo unde îi aștepta un avion, plătit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), pentru a-i duce în țara lor de origine, Turcia. SIS declara atunci că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, condusă de clericul Fethullah Gülen, aflat de mai mulți ani în auto-exil în SUA, din cauza relației sale tensionate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.
Doi dintre cei șapte angajați ai Liceului „Orizont”, trimiși forțat în Turcia, erau profesori, iar ceilalți cinci dețineau funcții administrative în cadrul instituției de învățământ. Majoritatea dintre aceștia au familii în R. Moldova și copii care dețin cetățenia R. Moldova, iar o parte dintre ei locuiau aici de peste 20 de ani.
La 11 iunie 2019, CtEDO a emis o hotărâre prin care a declarat că R. Moldova a încălcat dreptul la libertate și siguranță şi dreptul la respectarea vieții private și de familie a cinci cetățeni turci care s-au adresat în instanța europeană.
Ulterior, la 2 august, Procuratura Generală a anunțat că a deschis un dosar penal pe faptul excesului de putere și depășirii atribuțiilor de serviciu, comis de angajații BMA și SIS.
