Cum evoluează dosarul fostei viceministrei a Finanțelor, Maria Cărăuș, după a pauză de aproape doi ani
Examinarea dosarului fostei viceministre a Finanțelor, Maria Cărăuș, reținută în 2017 pentru corupere pasivă, urmează a fi reluată în contextul finalizării unei expertize dispuse anterior la solicitarea apărării.
Fosta viceministră nu a mai apărut în fața instanței de fond din iunie 2018, atunci când procesul a fost suspendat din motivul numirii unei expertize grafoscopice. La aproape doi ani distanță, examinarea dosarului urmează a fi reluată, iar două ședinței au fost deja programate, însă anulate din cauza pandemiei.
Ultima ședință de la Judecătoria Chișinău în dosarul fostei viceministre a avut loc în iunie 2018, iar de atunci ședințe nu au mai fost organizate. Pauza în dosar a fost luată după ce avocații Mariei Cărăuș au înaintat o cerere care a fost admisă de judecător, prin care se solicita dispunerea efectuării unei expertize telefonico-fonetică a înregistrărilor apelurilor telefonice, interceptate în cadrul urmării penale. Potrivit Procuraturii, expertiza este efectuată de către Centrul Național de Expertize Judiciare.
Contactat telefonic de către ZdG, avocatul fostei viceministre, Vitalie Nagacevschi, ne-a comunicat că în 2020 au fost programate deja două ședințe, însă pentru că dosarul a nimerit în categoria celor care urmau să fie suspendate în examinare din cauza pandemiei, ședințele așa și nu au avut loc.
„Din câte am înțeles există deja un rezultat al expertizei. Încă nu l-am văzut pentru că atunci când a ajuns, a început deja perioada de carantină și drept consecință, nu am fost la judecător ca să iau cunoștință cu rezultatele expertizei”, a menționat avocatul, precizând că în cazul în care răspunsul expertizei va fi unul complex, va solicita instanței să îi ofere timp pentru a examina concluzia expertizei realizată de către Centrul Național de Expertize Judiciare și a elabora tactica de apărare.
Vitalie Nagacevschi ne-a mai comunicat că dosarul fostei viceministrei se află la etapa examinării și ar urma etapa audierii martorilor din dosar.
Anterior, avocatul a depus o sesizarea la Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolelor 90 și 95 din Codul de procedură penală. Sesizarea a fost depusă în legătură cu prezența în lista probelor prezentate de procurori a declarațiilor unor martori care au fost condamnați anterior, în cadrul procedurii simplificate. Membrii Curții Constituționale (CC) au declarat însă cererea apărării ca fiind inadmisibilă.
„CC nu a acceptat poziția mea. Eu sunt de părerea că probele, inclusiv martorii care nimeresc sub incidența probelor inadmisibile, nu trebuie să se afle în dosar și urmează a fi chiar eliminate, doar că CC nu a acceptat această poziție”, precizează avocatul.
Acuzațiile aduse fostei viceministre a Finanțelor
În octombrie 2017, procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA au reţinut-o pe Maria Cărăuș, care deținea funcția de viceministră a Finanţelor, dar şi trei oameni de afaceri, într-un dosar ce vizează fapte de corupţie, exprimate prin tentativa de trucare a unor licitaţii publice. Cărăuș a plecat din funcție în perioada examinării dosarului.
Potrivit materialelor cauzei penale, în vara anului 2017, Maria Cărăuș, cunoscând că, printr-o Hotărâre de Guvern, s-a dispus alocarea a 15 milioane lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a Instituţiei medico-sanitare publice „Spitalul Clinic Republican”, ar fi încercat să convingă reprezentanţii spitalului că transferul acestor bani depinde exclusiv de decizia ei. Funcţionara a mai menţionat că, pentru ca spitalul să beneficieze de suma menţionată, trebuie să i se ofere o recompensă. De asemenea, Cărăuș ar mai fi promis că poate favoriza alocarea suplimentară a unei sume similare pentru lucrările de reparaţie şi renovare a instituţiei, decizia urmând a fi luată în perioada septembrie-octombrie 2017 când se va rectifica bugetul.
„În continuarea intenţiilor sale infracţionale, viceministra Finanţelor i-ar fi cerut reprezentantului Spitalului Clinic Republican să favorizeze reprezentanţii unor companii ce practică afaceri în domeniul construcţiilor la licitaţia publică ce urma să aibă loc pe 11 octombrie 2017. În schimbul desemnării acestora drept câştigători, demnitara i-ar fi promis reprezentantului instituţiei o recompensă de 5 la sută din suma alocată, iar 5 procente i-ar fi revenit ei (conform estimărilor procurorilor ceea ce reprezintă suma de 425 de mii de lei). Pentru confirmarea probatoriului, la 6 octombrie curent, au fost efectuate percheziţii la domiciliile, automobilele, oficiile şi birourile de serviciu ale viceministrei Finanţelor, precum și ale reprezentanților agentului economic ce urmau să participe la licitație”, declarau anterior procurorii.
Dacă va fi recunoscută vinovată de comiterea corupţiei pasive şi active, funcţionara riscă o pedeapsă de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 400 000 la 500 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
