CSM propune ca ministrul Justiției și procurorul general să fie excluși din componența CSM, pentru a asigura depolitizarea puterii judecătorești. Alte recomandări din avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune ca ministrul Justiției și procurorul general să fie excluși din componența CSM, pentru a asigura depolitizarea puterii judecătorești și pentru a asigura principiul independenței sistemului judecătoresc.

Astfel, CSM susține ideea conținută în Opinia nr. 983/2020 din 20 martie 2020 a Comisiei de la Veneția de a exclude membrii de drept – ministrul Justiției și procurorul general din componența CSM. CSM pledează însă pentru menținerea calității de membru de drept a Președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ).

„Prin prisma competențelor deținute este inițiat cu situația din sistemul judecătoresc, activitatea judecătorilor, informația aceasta fiind extrem de utilă pentru activitatea CSM. De aceste opinii urmează să se țină cont la modificarea Constituției la capitolul dat”.

CSM susține poziția autorului proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, și anume cea privind CSM, prin care se propune ca membrii Consiliului din rândul profesorilor de drept titulari să fie numiți de Parlament cu votul a 3/5 din deputații aleși.

Aceste propuneri întră în concordanță cu avizul întocmit de Comisia de la Veneția la 16 noiembrie 2020, prin care s-a reiterat că mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie cu votul a trei cincimi din deputații aleși.

CSM consideră că pentru a respecta mai bine proporționalitatea, echitatea și reprezentativitatea judecătorilor din fiecare nivel de instanță, numărul judecătorilor aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor ar trebui să fie: trei judecători din cadrul judecătoriilor, doi judecători din cadrul curților de apel și un judecător din cadrul CSJ.

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, și anume cea privind CSM, șase membri din rândul judecătorilor sunt aleși în CSM prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează: patru din cadrul judecătoriilor, unul din cadrul curților de apel și unul din cadrul CSJ.

CSM consideră că aliniatul 4 al Articolului 3 al proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative trebuie completat.

„…mai mare număr de voturi…” de completat cu dispoziția „(…) dar nu mai puțin de 50% plus un vot din numărul judecătorilor care au votat”. La fel, propoziția urmează a fi completată cu sintagma: „(…) din cadrul instanțelor de judecată de nivelul pe care reprezintă candidatul”.

CSM propune ca ultima propoziție din aliniatul 6 al Articolului 3, (…) La solicitare, candidații beneficiază de reducerea cu 50% a sarcinii de muncă pe perioada campaniei să fie substituită cu dispoziția: „Candidații la funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor sunt în drept să difuzeze în rândul judecătorilor pliante cu planul de activitate în CSM pe care și-l propun spre implementare, inclusiv prin publicarea acestora pe pagina web a CSM”.

Scutirea prevăzută ar crea un impas în vederea suprasolicitării volumului de lucru în cadrul judecătoriei vizate și astfel va avea de suferit atât corpul judecătoresc, care nu va avea calitatea de candidat, cât și justițiabilii.

CSM vine cu propunerea de a înlocui termenul la vechimea în funcția de judecător de cel puțin șase ani efectiv lucrați.

CSM consideră că lit. a) alin. (1) articolul 8² prin care se propune ca la funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de judecător de cel puțin trei ani efectiv lucrați nu poate fi acceptată în contextul în care potrivit prevederilor Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, magistrații din cadrul judecătoriilor pot fi aleşi în Colegiul disciplinar doar în cazul în care au vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin șase ani.

Vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin șase ani este necesară și pentru candidații la funcția de membru al CSM, care este organul de autoadministrare judecătorească și prin efectul legii deține competența să verifice legalitatea hotărârilor Colegiului disciplinar.

Totodată, Constituția R. Moldova prevede că judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de cinci ani, după expirarea căruia judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă.

Respectiv, pot apărea situații în care un judecător cu o experiență de trei ani de vechime în munca va accede în CSM, iar ulterior nu va fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

CSM susține ideea că este necesar ca Adunarea Generală a Judecătorilor să fie considerată deliberativă dacă numărul de judecători participanți este de cel puțin 2/3 din numărul  judecătorilor în exercițiu.

Prevederile, în partea ce se referă la art. II – art. 23² din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească – alin. (4) Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ea participă majoritatea simplă a judecătorilor în exerciţiu, ar permite ca un număr de judecători nesemnificativ, prezenți la Adunarea Generală a Judecătorilor (organul de autoadministrare judecătorească) să decidă asupra unor chestiuni de principiu cu privire la activitatea judecătorească.

CSM consideră termenul de 20 zile insuficient pentru elaborarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea Adunării generale a Judecătorilor

Desfășurarea Adunării prin sistemul de teleconferință implică antrenarea unor specialiști în domeniul IT, dezvoltarea unei aplicații speciale de e-votare, un echipament costisitor, examinarea posibilității aplicării semnăturii electronice prin prisma respectării votului secret.

„Pentru implementarea acestor propuneri este necesar a fi alocate surse financiare suplimentare din bugetul de stat, precum și necesitatea consultării proiectului Regulamentului cu judecătorii instanțelor de judecată”, susțin reprezentanții CSM.