„Beneficiarii” abuzului: Directorul Centrului de plasament pentru persoane cu dizabilități, învinuit într-un dosar privind traficul de ființe umane, s-a plâns de condiții „inumane” în timpul arestului. Decizia instanței
Directorul Centrului de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități Bădiceni, Vasilii Palamari, arestat în luna martie 2025, după ce ZdG a publicat investigația „«Beneficiarii» abuzului”, s-a plâns în instanță de condițiile „inumane și degradante” de detenție din perioada în care a fost privat de libertate.
Acum un an, ZdG a scris despre cum „beneficiarii” centrelor – așa cum numesc autoritățile rezidenții – trăiesc în condiții inumane și degradante, sunt bătuți cu polonicul în cap până ajung la spital, sunt exploatați prin muncă până la deces, abuzați sexual în schimbul unor țigări și apoi bătuți pentru a nu divulga violul.
Magistrata Rodica Chistruga, de la sediul central al Judecătoriei Bălți, a emis marți, 21 aprilie, o încheiere prin care s-a constatat că Vasilii Palamari a fost deținut „în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru o perioadă de nouăzeci și nouă de zile”. Astfel, a fost admisă plângerea depusă de avocatul Viorel Berliba în interesele lui Palamari Vasilii împotriva administrației instituției penitenciare.
- Conform prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
Dosarul penal în care Palamari este învinuit pentru trafic de ființe umane și determinarea părților vătămate să depună declarații mincinoase nu a fost trimis deocamdată în instanță, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată. Acesta deține în continuare funcția de director al centrului, fiind și consilier în cadrul consiliului comunei Bădiceni, conform declarației de avere depuse pe 20 martie 2026.
Condițiile inumane: mucegai pe pereții celulelor, plimbări de doar câte o oră și celule suprapopulate
Palamari a avut calitatea de prevenit (persoană aflată în arest preventiv, n.r.) în Penitenciarul nr. 11 Bălți în perioada 20 martie – 2 iunie 2025 și 16-27 iunie 2025 și în Penitenciarul nr. 16 Pruncul în perioada 2-16 iunie 2025.
Palamari a fost reținut pe 17 martie 2025, iar din 20 martie a fost plasat în arest preventiv, până pe 27 iunie – când a fost plasat în arest la domiciliu.
Avocatul acestuia, Viorel Berliba, a declarat în plângerea depusă în instanță că „a fost deținut în condiții inumane și degradante în Penitenciarul nr. 11 Bălți și în Penitenciarul nr. 16 Pruncul, în calitate de prevenit pe întreaga perioadă de detenție (3 luni și 8 zile)”.
„Condițiile inumane și degradante vizau: prezența urmelor și mirosului de mucegai pe pereții celulelor, lipsa unui sistem de aerisire artificială; apa potabilă de proastă calitate; accesul la plimbare doar câte o oră zilnic; celulele erau suprapopulate; geamurile de dimensiuni mici, care nu permiteau pătrunderea luminii solare în celule; permiterea fumatului în celule și în alte încăperi afecta sănătatea persoanei deținute; asigurarea cu medicamente insuficientă.
Situația sănătății lui Vasilii Palamari s-a înrăutățit în perioada lunii mai 2025 (fiind deținut în condiții inumane), fiind solicitată salvarea, iar, în luna iunie 2025 (2-16 iunie 2025) fiind internat în Penitenciarul nr. 16”, a argumentata apărătorul.
Instanța de judecată a menționat că, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se calculează în felul următor: de la una la două zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în condiții precare calculate cumulativ.
Administrația instituției penitenciare: „A fost deținut în condiții de detenție acceptabile”
Potrivit raportului administrației Penitenciarului nr. 11 Bălți prezentat instanței, Palamari Vasilii a fost „deținut în Penitenciarul nr. 11 Bălți în condiții de detenție acceptabile, care au corespuns minimului necesar, ultimul nefiind marginalizat sub nici un aspect inuman si/sau degradant”.
Penitenciarul din Bălțo a susținut că directorul Centrului de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități Bădiceni a fost ținut pentru cea mai mare parte a timpului într-o celulă cu suprafața totală a spațiului de detenție de 27,25 m2, „unde blocul sanitar constituie 1,19m, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă”. „Dimensiunea geamului: l,03xl,29m. Cifra deținuților a variat între 4 și 6 persoane”, a comunicat instituția penitenciară. În altă celulă, în care a fost plasat pentru 10 zilei, cifra deținuților a variat între 3 și 4 persoane.
„Potrivit raportului se susține că celulele corespund condițiilor de detenție și sunt amenajate conform prevederilor anexei nr. 22, 23 a Statutului executării pedepsei de către condamnați, ce prevede lista obiectelor cu inventar din dotarea celulelor din blocul de regim.
Iluminarea în celule este asigurată natural prin intermediul geamurilor, precum și artificial prin intermediul instalațiilor electrice dotate cu becuri puterea cărora este de 100 W. Celulele sunt dotate cu prize la tensiunea 220W, cu aparate de protecție pentru limitarea sarcinii conectate, instalate în afara încăperilor date.
Aerisirea în celule este asigurată prin intermediul geamurilor din celule care sunt utilate cu deschidere în două părți și oberliht, totodată ușile celulelor sunt dotate cu vizor și vizetă, care sunt folosite și pentru aerisirea artificială a celulelor.
Apa potabilă este asigurată în permanență de ÎM Regia Apă-Canal-Bălți. Accesul la apa potabilă este de 24 ore, în fiecare celulă persistă lavoar cu robinet.
Celulele sunt conectate la sistemul centralizat de canalizare și încălzire sezonieră asigurate de SA CET-Nord municipiul Bălți și pe perioada toamnă-iarnă temperatura aerului în spațiile de locuit nu este mai mică de 18°C.
Referitor la starea sanitaro-igienică, este de remarcat și faptul că anual este încheiat contract de prestare a serviciilor de deratizare și dezinsecție, cu agenți economici de profil, care prestează serviciile respective periodic și la necesitate. Pentru deținuți baia se petrece nu mai puțin de o dată pe săptămână conform graficului stabilit, la temperaturi admisibile, în strictă conformitate cu prevederile Statutului executării pedepsei de către condamnați.
Pe perioada deținerii în Penitenciarul nr. 11 – Bălți, deținutului i-a fost acordată plimbare cu o durată de cel puțin 1 oră pe zi, în locuri special amenajate, conform graficului de plimbări a deținuților”, au relatat reprezentanții instituției.
Totuși, aceștia au recunoscut că suprafața de celulă care i-a revenit bărbatului „contravine” unei hotărâri de Guvern din 2006.
„Efectuând calculul suprafeței de celulă ce-i revine unui condamnat în raport cu numărul persoanelor care s-au deținut în celulă, reiese că spațiul personal revenit lui Vasilii Palamari în Penitenciarul nr. 11 Bălți a variat între 4,5 m2 și 6,8 m2, însă din suprafața respectivă urmează a fi exclusă suprafața ocupată de blocul sanitar, de mobiler, de paturi, fapt ce contravine hotărârii Guvernului RM nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea statului de către condamnați. Or, potrivit Raportului anual pentru anul 2017 și 2018 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, în care a fost subliniat că starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură și ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standardului de cel puțin 4 m2 de spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele sanitare/toalete construite nu ar trebui să fie incluse în acest calcul”, au mai notat reprezentanții penitenciarului.
Concluzia instanței: „Nu poate fi reținut un răspuns concret la problemele ridicate în plângere”
„Instanța reține că autoritatea pârâtă (penitenciarul, n.r.) nu a dat răspuns la învinuirea privind condițiile igienice și sanitare rele, în raportul depus făcând referire la niște date generale, din conținutul cărora nu poate fi reținut un răspuns concret la problemele ridicate în plângere.
Astfel, reieșind din situația descrisă în raportul prezentat de instituția penitenciară, este evident că cel puțin sub aspectul detenției în celule supraaglomerate, în care sunt condiții igienice și sanitare rele, față de condamnat nu au fost respectate pe perioada de detenție.
Instanța remarcă că, condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 11 Bălți sunt integral confirmate prin raportul Consiliului pentru Prevenirea Torturii privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr. 11 Bălți pe data de 31 octombrie 2017, unde la compartimentul „Constatări” a fost stipulat că: prin limitele stabilite prin ordinul Ministerului Justiției din 31.12.2014, plafonul de detenție al Penitenciarului nr. 11 Bălți este de 520 persoane, suprafața medie calculată conform numărului maxim admis de detenție constituie 3 m2, neținându-se cont de standardul minim de 4 m2.
La fel, în Raportul menționat s-a indicat că în penitenciar persistă problema spațiilor locative, celulelor suprapopulate și condițiilor igienice precare, ce duc le efecte negative asupra deținuților, soldate cu altercații, iar la pct. 12 se indică neidentificarea și punerea la dispoziția deținuților a spațiilor de uscare a hainelor”, a indicat magistrata Rodica Chistruga.
La fel, instanța a observat că condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 16 Pruncul sunt „integral confirmate prin raportul Consiliului pentru prevenirea Torturii privind vizita de monitorizare efectuată pe data de 22 februarie 2022, unde s-a indicat că P16 nu corespunde standardelor naționale de instituție medicală, nu are autorizație sanitară de funcționare și nu are acreditate pentru prestarea serviciilor medicale”.
„Astfel, instanța apreciază că dificultățile cu care s-a confruntat Vasilii Palamari pe parcursul detenției sale în calitate de prevenit în Penitenciarul nr. 11 Bălți și Penitenciarul nr. 16 Pruncul au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarele vizate. La fel, instanța de judecată reține că deși de către instituția penitenciară au fost invocate un șir de argumente privind condițiile de detenție potrivit standardelor stabilite, în susținerea argumentelor date nu au fost prezentate careva probe”.
Procuratura Generală (PG) a anunțat, la 21 martie 2025, că trei angajați ai unui centru de plasament temporar pentru persoane cu dizabilități din raionul Soroca au fost plasați în arest preventiv și arest la domiciliu pentru trafic de ființe umane și determinarea părților vătămate să depună declarații mincinoase.
Mai exact, prin încheierile judecătorului de instrucție din 20 martie, două persoane au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile, inclusiv Vasilii Palamari, iar o a treia persoană – în arest la domiciliu pentru aceeași perioadă.
„Din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada 2021 – februarie 2025, cei trei angajați, printre care și directorul instituției, au exploatat prin muncă beneficiarii centrului, care sunt persoane cu dizabilități accentuate. Făptuitorii, profitând de starea de vulnerabilitate a victimelor, determinată de dizabilitatea intelectuală și lipsa unor alternative sociale, le-au recrutat, transportat și adăpostit la ferma complicilor, unde persoanele au fost obligate să muncească fără remunerare.
Din cauza fricii de represalii și a dependenței față de sistemul de sprijin, victimele au acceptat această situație. Urmărirea penală este în desfășurare, având ca obiect administrarea probatoriului necesar pentru aprecierea exactă a situației de fapt privind acțiunile imputate învinuiților, precum și a avantajelor patrimoniale obținute din exploatarea victimelor”, se arată în comunicatul de presă emis în primăvara anului 2025 de PG.
Pentru circumstanțele agravante ale infracțiunii de trafic de ființe umane, Codul penal prevede până la 20 de ani de închisoare, iar pentru infracțiunea contra justiției – până la 3 ani de detenție.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a demarat două anchete după publicarea investigației Ziarului de Gardă „«Beneficiarii» abuzului”, care dezvăluie că rezidenții adulți ai centrelor de plasament din țară trăiesc în condiții inumane, sunt bătuți cu polonicul în cap până ajung la spital, sunt exploatați prin muncă până la deces și abuzați sexual în schimbul unor țigări. Totodată, instituția a recunoscut existența problemelor sistemice, asumându-și responsabilitatea pentru încălcările depistate de Ziarul de Gardă.
Reprezentanții Ministerului au precizat într-un răspuns pentru ZdG că instituția a demarat, în paralel cu Inspectoratul Social de Stat, două anchete. Astfel, directorul Centrului de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități Bădiceni și ceilalți angajați vizați în investigația ZdG au fost suspendați din funcție pe durata anchetei, iar rezidenții, presupuse victime ale muncii forțate, au fost transferați în servicii sociale specializate pentru a primi asistența necesară.
Pe parcursul ultimilor doi ani, ZdG a documentat din interior unul dintre cele cinci centre de plasament din țară și a oferit detalii despre cum autoritățile statului eșuează în procesul de protecție și respectare a drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate. ZdG a documentat mai multe cazuri de abuz, inclusiv asupra unei rezidente care a fost nevoită să presteze muncă neremunerată pentru un cuplu de angajați ai CPTPD Bădiceni, caz la care face referire Avocatul Poporului și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Investigația „«Beneficiarii» abuzului”, în două părți, poate fi citită AICI și AICI.
