Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   A demarat competiția pentru șefia…

A demarat competiția pentru șefia PG. Ce condiții trebuie să întrunească viitorul procuror general

Imagine-simbol

În ședința de astăzi, 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a luat decizia de a anunța concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Concursul urmează să se desfășoare în condițiile actualei Legi cu privire la Procuratură, iar candidații vor putea depune dosarele până la 10 septembrie, inclusiv.

Ministra Justiției, Olesea Stamate, a propus membrilor CSP să amâne demararea concursului, pe motiv că în examinare se află un proiect de lege care schimbă criteriile pe care trebuie să le întrunească candidatul la șefia PG, iar după votarea proiectului în lectura a doua concursul ar putea fi anulat.

Mai mulți membri CSP s-au pronunțat împotrivă, invocând că ar fi o influență politică, pe când Consiliul ar fi un organ independent, că nu pot să se ascundă „după niște motive ipotetice” și că CSP nu depinde de voința politică. Un membru CSP a mai declarat că „desemnarea unui procuror pe calea politicului nu vorbește despre independență”. Președinta Consiliului, Angela Motuzoc, a replicat că Legislativul și Ministerul Justiției nu au cerut avizul CSP referitor la proiectul de lege invocat de ministră. Unicul membru al CSP care a susținut propunerea ministrei Stamate a fost Dumitru Pulbere, care este desemnat de președintele R. Moldova. Acesta a argumentat că, în prezent, există un procuror general interimar care asigură funcționarea instituției și că nu este o diferență mare, dacă concursul va fi anunțat în septembrie-octombrie.

CSP a stabilit data de 10 septembrie drept termen-limită pentru depunerea dosarelor, care ar trebui să conțină:
– cererea de participare la concurs,
– CV-ul;
– copia diplomei de studii;
– copia carnetului de muncă;
– cazierul judiciar;
– declarația de avere și interese;
– scrisoarea de motivare;
– conceptul de management și dezvoltate instituțională pentru următorii șapte ani;
– declarația pe propia răspundere;
– certificatul de intergirate.

Potrivit Legii actuale, concursul pentru fotoliul de șef al PG este desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor, iar la această funcție pot pretinde doar cetățenii R. Moldova:
– care au o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror;
– care în ultimii trei ani până la anunţarea concursului nu au fost membri şi/sau nu au desfășurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice;
– care în ultimele 6 luni nu au deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor;

care cunosc limba de stat;
– în privința cărora nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
– care se bucură de o reputație ireproșabilă;
– care nu au fost anterior recunoscuți vinovăți pentru săvîrșirea unei infracțiuni.

Procurorul general este numit în funcție pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a fi ales repetat în această funcție.

La 11 iunie însă, în primă lectură însă a fost votat un proiect de lege care modifică condițiile pentru accederea la șefia PG

Respectiv, este oferită posibilitatea cetățenilor străini de a candida la funcția de procuror general, este exclusă condiția de a deține experiență de cinci ani în calitate de procuror și cea de a susține testul la poligraf. Totodată, este stipulat că concursul va fi organizat de o comisie specială, constituită de CSP și din care vor face parte reprezentanți ai societății civile și experți internaționali.

Din 31 iulie, Dumitru Robu este procuror general interimar, fiind desemnat de către Parlament și numit în funcție prin decretul lui Igor Dodon. Se întâmplă după ce majoritatea parlamentară a făcut modificări la Legea cu privire la Procuratură.

Funcția de procuror general a rămas vacantă la 11 iulie, după ce Eduard Harunjen a demisionat invocând imposibilitatea exercitării atribuțiilor din motive de sănătate.

S-a întâmplat, după ce odată cu schimbarea puterii în stat, clasa politcă de la guvernare și societatea civilă au cerut demisia acestuia, iar la 9 iulie Parlamentul a adoptat acea hotărâre, prin care a constatat că au existat nereguli la numirea lui Harunjen în funcție.