UE pe înțelesul mEU Spațiul Schengen – cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume
De câte ori ați călătorit prin țările Uniunii Europene, probabil ați observat că pentru a părăsi România este necesară trecerea frontierei româno-ungare. Însă odată ce ajungi în Ungaria, procedurile de verificare a identității de către autoritățile de frontieră nu mai sunt aplicate, oamenii având libertatea de a călători din Germania în Franța spre Italia și până în Portugalia, fără a fi necesară oprirea pentru controale de frontieră. Această libertate reprezintă una dintre cele mai importante și palpabile realizări ale proiectului european – Spațiul Schengen.
Ce este Spațiul Schengen? Vine integrarea europeană la pachet cu integrarea în Spațiul Schengen? Care sunt avantajele de membru al Spațiului? Să explorăm împreună răspunsul la aceste întrebări.
Cum a luat naștere Spațiul Schengen?
Pe scurt, Spațiul Schengen înseamnă reducerea controalelor de frontieră la granițele interne dintre țările membre și, simultan, întărirea granițelor externe cu țările din afara acestui spațiu. A luat naștere ca o inițiativă interguvernamentală ce ar permite cetățenilor europeni libera circulație și dreptul de a se stabili sau munci în orice țară UE. Tratatele Spațiului Schengen au devenit cu timpul componente indispensabile în setul de norme și reglementări ce stau la baza funcționării Uniunii Europene.
O înțelegere în acest sens a fost atinsă în 1985, când într-un sat mic pe nume Schengen din Luxemburg, situat la frontiera dintre Germania și Franța, a avut loc semnarea Acordului Schengen. Acesta presupunea lichidarea treptată a controalelor la frontierele interne. 5 ani mai târziu, a fost semnată Convenția ce stabilea implementarea acestui Acord. Având la bazele sale 5 membri fondatori – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos (Olanda) și Luxemburgul, Spațiul Schengen s-a dezvoltat ulterior ca fiind cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Apartenența la acest spațiu înseamnă pentru țările membre că nu trebuie să efectueze verificări la frontierele interne, cu excepția cazurilor în care există amenințări specifice, dar și că efectuarea controalelor la frontierele externe are loc armonizat, pe baza unor criterii bine definite.
Spațiul Schengen reprezintă un instrument de integrare economică a tuturor țărilor membre, facilitând mobilitatea oamenilor, a mărfurilor și serviciilor. Cetățenii UE simt beneficiile spațiului Schengen în fiecare zi. Aceștia pot călători liber, fără controale la frontieră, pot decide în care stat membru să muncească, să studieze, să trăiască sau să iasă la pensie. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează frontierele interne pentru a munci, studia sau pentru a-și vizita prietenii și familiile. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen, dar lucrează în alta. Sectorul cultural și turismul sunt domenii care se bucură și ele de prosperitate economică, estimându-se că în interiorul Zonei, europenii efectuează peste 1,25 miliarde de călătorii anual. Zona Schengen și piața comună de desfacere a mărfurilor se află în strânsă legătură. Liberalizarea comerțului presupune reducerea sau eliminarea de tarife, controale vamale, taxe la schimbul de mărfuri și servicii între țări. Acest lucru încurajează accesibilitatea afacerilor la noi piețe de desfacere și consumatori, minimizarea costurilor de producție și creșterea competitivității calității.
Dacă o țară devine membră UE, înseamnă asta automat și aderarea la Spațiul Schengen?
Pentru ca o țară să devină membră cu drepturi depline a Spațiului Schengen, trebuie să îndeplinească o listă de condiții, printre care: aplicarea setului comun de norme Schengen ce vizează controalele la frontieră, eliberarea vizelor, protecția datelor cu caracter personal, cooperarea între autoritățile polițienești; asumarea responsabilității pentru controlul frontierelor externe; conectarea la Sistemul de Informații Schengen. Ulterior, are loc evaluarea îndeplinirii acestor criterii, consultarea Parlamentului European și, într-un final, votarea și aprobarea noilor membri în unanimitate de către toți ceilalți membri ai Spațiului. La ora actuală, România, Bulgaria, Cipru și Irlanda sunt state membre ale UE, dar nu și membre cu drepturi depline ale Spațiului Schengen. Pe de altă parte, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția nu sunt membre ale UE, dar sunt parte a spațiului european fără controale la frontierele interne. În total, 23 din cele 27 de state membre UE plus alte 4 țări europene formează Spațiul Schengen, având o suprafață totală de 4 milioane de kilometri pătrați și o populație de aproape 420 de milioane de oameni.
Cu alte cuvinte, aceste două evenimente pot avea loc separat, la intervale diferite de timp, sau pot veni la pachet. Totul depinde de gradul de pregătire al țării aplicante.
Spațiul Schengen și îmbunătățirea securității statelor membre
Ca și obiectiv de bază, Zona Schengen își propune protejarea cetățenilor săi prin cooperarea sporită a forțelor de poliție naționale, autorităților vamale și autorităților de control la frontierele externe ale tuturor statelor membre. Acest lucru permite urmărirea transfrontalieră a infractorilor, supravegherea suspecților, schimburile directe de informații între autoritățile polițienești. Toate acestea sunt parte a luptei împotriva cazurilor de terorism și a criminalității organizate, a traficului de persoane și a migrației ilegale. Controale la frontierele interne dintre state pot fi introduse în circumstanțe speciale. Spre exemplu, în contextul pandemiei COVID-19, în perioada 2020-2022, dar și în cel al atacurilor teroriste și al creșterii numărului de migranți în perioada anului 2015, acestea au fost reintroduse.
Cazul României și Spațiul Schengen.
Aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un drept, dar și o obligație garantată de Tratatul de Aderare la UE al României. Din 2007, de la semnarea tratatului, România, dar și Bulgaria, au aplicat etapizat părți din cadrul juridic Schengen. De-a lungul anilor, cele două țări au depus eforturi pentru a îndeplini toate criteriile de aderare, ca după lungi perioade de negocieri, în 2023, statele membre să voteze în unanimitate pentru accesul acestora începând cu 31 martie 2024 în zona de liberă circulație pentru spațiul maritim și aerian. În 2024 vor continua discuțiile privind ridicarea controalelor și de la frontierele terestre ale celor două țări. Procesul este unul complex și anevoios, ținând cont de faptul că deciziile în aceste situații sunt luate în unanimitate de către toate statele membre.
Republica Moldova și regimul liberalizat de vize
Din 2014, cetățenii Republicii Moldova ce dețin pașaport biometric beneficiază de un regim liberalizat de vize pentru călătorii în Spațiul Schengen. Acest lucru presupune șederi și călătorii de până la 90 de zile de la intrarea în Zona Schengen în toate statele membre, fără nevoia de a perfecta vize. În cazul situațiilor de muncă, vizele sunt însă necesare pentru perioade mai mici sau mai mari de 90 de zile. În caz contrar, pot fi aplicate consecințe legale, precum interdicția de a mai intra în spațiul Schengen.
Acest regim liberalizat de vize le oferă moldovenilor oportunitatea de a călători și a descoperi din prima sursă realitățile țărilor UE – infrastructură, nivel de trai, activități sociale și culturale etc. Mai mult decât atât, reușim să preluăm și să implementăm bune practici la noi acasă, să adoptăm noi sisteme de valori și principii, care să ne ajute să ducem dezvoltarea țării noastre la un alt nivel.
Pentru realizarea oricărui proces de integrare în sistemul de lucru al Uniunii Europene și pentru a beneficia pe deplin de oportunitățile acestuia, e nevoie ca statul Republica Moldova să construiască un domeniu al justiției transparent și corect, să lupte împotriva corupției organizate. Imaginați-vă un stat la granița spațiului Schengen unde personalul de frontieră ar putea fi corupt și ar putea permite trecerea unei cantități de produse de contrabandă sau traficul de ființe umane și unde sistemul de justiție nu ar avea capacitatea de a trage la răspundere pentru astfel de acțiuni. Cum pune asta în pericol securitatea cetățenilor din celelalte state membre?
Acestea fiind spuse, aderarea la Spațiul Schengen poate oferi multiple oportunități și beneficii palpabile cetățenilor Republicii Moldova, deși nu putem ști cu certitudine în cât timp sau la ce stadiu de aderare la Uniunea Europeană va avea loc. Dacă urmărim exemplul României, acest proces este etapizat și, bineînțeles, vine cu angajamente mai ales pe filiera de securitate a Republicii Moldova, pentru a putea menține sigure frontierele Uniunii Europene. Pentru întrebări și sugestii la rubrica „UE pe înțelesul mEU”, vă invităm în continuare să ne scrieți pe adresa de e-mail tineri.zdg@gmail.com.
Tinerii de Gardă, Ruxanda Tabuncic
