Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Presa germană: „Kremlinul a investit…

Presa germană: „Kremlinul a investit 11,453 milioane de euro la prezidențiale pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală”. Scenariile cu „ADOLF” și actori, proiectul „Moldova cremoasă” sau ce trebuiau să facă „candidații prietenoși” pentru mii de euro

„Kremlinul a investit 11 453 000 de euro, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, pentru a-l face pe socialistul Igor Dodon noul președinte al Moldovei, ceea ce nu s-a întâmplat, și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală”. Asta scrie ziarul german BILD, care menționează că a intrat în posesia unor documente care conțin date ce probează aceste lucruri. Un document intern al Ministerului de Interne german (IMC) disponibil pentru BILD afirmă că „activitățile actuale” din Rusia reprezintă „o amenințare serioasă”. În documentul obținut de BILD se menționează că Rusia „fură în prezent date sensibile pentru a desfășura „operațiuni de influență și campanii de dezinformare” înainte de alegerile din 26 septembrie din Germania. Ziarul scrie despre scenariile autorităților de la Kremlin în susținerea lui Dodon în contextul în care acestea ar putea fi folosite de Rusia și în alegerile federale care urmează să aibă loc în Germania.

PSRM a emis un comunicat de presă în care a calificat „drept calomnios” articolul publicației BILD.


Kremlinul a investit în total 11,453 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei

BILD scrie că documentele exclusive obținute de ei cuantifică cheltuielile planificate ale Rusiei pentru a influența alegerile din Moldova, menționând că Kremlinul a investit în total 11,453 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală.

Patru milioane dintre acestea erau destinate ca mită pentru „candidații prietenoși” care trebuiau să implementeze politicile Kremlinului în Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro observatorilor electorali străini care au dat țării „ o „alegere” curată și jumătate de milion de euro au fost alocate pentru „procesarea rezultatelor de către Comisia Electorală” – ultimul as din mâneca Kremlinului, dacă ar fi înțeles că propriul candidat urma să piardă alegerile.

BILD: Acest extras e din documentul secret recepționat de BILD și arată poziția financiară a Kremlinului pentru influențarea alegerilor din Moldova.

BILD scrie că aceste date se conțin în documentele secrete care au intrat în posesia ziarului german și care arată poziția financiară a Kremlinului pentru influențarea alegerilor din Moldova.

Publicitate
Publicitate

BILD: Proiectul „ADOLF” cu actori și scenariile Kremlinului pentru influențarea alegerilor din Moldova

BILD scrie că în iulie 2020, serviciul secret al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le implementa sau intenționa să le implementeze pentru a influența alegătorii.

Proiectul „ADOLF”. Planul era de a crea un „pro-Moldova” și un „pro-Sandu” – „anti-erou” care, cu „personalitatea sa scandalosă anti-rusă”, ar aduce simpatia pentru tabăra pro-europeană. Declaratul „extremist de dreapta” ar trebui „să critice extrem de mult toți candidații, cu excepția Maiei Sandu”, atât pe rețelele de socializare, cât și pe diferite canale TV.

Patru videoclipuri pe lună, în care (ADOLF) se adresează socialiștilor (pro-ruși) și alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni și distribuite pe Facebook. Oamenii prietenoși cu Kremlinul ar trebui să fie descriși ca „bolnavi de coroană”, „negri” și „pitici”.

Scopul: crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană

Jurnaliștii de la BILD scriu că Kremlinul a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de camere și costuri de producție. Actorul cu numele de cod „ADOLF” urma să primească drept remunerare 1000 de euro.

Pe de altă parte, serviciile secrete ale Rusiei planificau „Proiectul plictisitor”. Și aici, patru videoclipuri pe Facebook urmau să fie generate pe parcursul a trei luni cu un protagonist principal și speranța era că actorul va fi plasat în talk-show-uri naționale.

Un actor „bine-cunoscut, pro-european”, „poate proprietar de club de noapte”, ar trebui să pună la îndoială moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să aducă în dicuție contradicții din ce în ce mai mari. 

„Ar trebui să critice toți politicienii, dar să se concentreze în principal pe Maia Sandu”, a declarat serviciul secret în analiza sa.

„Vestea va fi că nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”, – acesta trebuia să fie mesajul „proeuropenilor” cumpărați.

Cu videoclipurile și aparițiile sale în discuții și emisiuni, actorul amator ar fi trebuit să „ producă probleme între electoratul partidelor extremiste de dreapta (de fapt pro-occidentale, ed. ), astfel încât să nu voteze contra-candidatul lui Dodon în a doua rundă”. Și pentru acest proiect media au fost bugetate 10.000 de euro.

Proiectul „Moldova cremoasă” trebuia să producă un canal de Telegram proeminent care „cu 80% știri adevărate și 20% știri false” ar fi trebuit să zdruncine încrederea cetățenilor în politică și astfel să îi împiedice să voteze. În timp ce canalul ar fi trebuit să transmită în continuare conținut critic pentru socialiști în faza sa de creștere, „poziția politică s-ar schimba apoi și ar cere un lider puternic ( socialist) care să poată scoate țara din criză”.

Proiectul „Moldova dependentă” urma să fie folosit un alt canal de Telegram pentru a expune „canalele populare de Telegram pro-occidentale ca dependente și parțiale și pentru a scoate la lumină adevăratele motive ale autorilor”.

Pentru fiecare canal de Telegram, serviciul secret al Rusiei a planificat că angajeze un director (1000 de euro pe lună) și doi „jurnaliști” (câte 400 de euro pe lună fiecare).

Proiectul „Zoo-Zeitung” trebuia să fie o nouă revistă săptămânală de satiră care îi înfățișează pe toți cei opt solicitanți prezidențiali ca animale și „își bate joc de calitățile negative ale unor candidați și de calitățile pozitive ale altor candidați într-un mod absurd și ușor de înțeles de către toți oamenii.

Proiectul „Maidan”, numit după Piața Independenței din Kiev, a fost destinat recrutării a numeroși manifestanți anti-ruși în vestul Ucrainei cu puțin înainte de alegerile din noiembrie și organizarea de excursii cu autobuzul în Moldova pentru ei. Cu toate acestea, în ultimul moment, serviciul secret al Moldovei ar fi trebui să fie informat cu privire la „conspirații de lovitură de stat care urmează să aibă loc” pentru a genera artificial știrile despre o lovitură de stat pro-occidentală planificată în Moldova. Și aceasta ar fi trebuit să descurajeze alegătorii pro-occidentali ca să se prezinte la urne și să ofere alegătorilor pro-ruși o motivație suplimentară.

În alte zece „proiecte”, Kremlinul a planificat acțiuni de influență, de la aplicarea în masă a autocolantelor printr-un canal de „horoscop politic” pe YouTube până la amenințările cu bombă în timpul numărării voturilor ( în cazul în care candidatul susținut de Kremlin pierde) pentru a înlocui buletinele de vot.

Publicația mai notează că „chiar dacă serviciile moldovenești au reușit să oprească în timp util unele dintre operațiunile de influență din vara anului 2020”, serviciile secrete europene avertizează ziarul BILD: „Ceea ce am experimentat în Moldova ar putea fi un plan pentru viitoarele alegeri federale din Germania”. Din „proiectele” pentru Moldova, Rusia arată „modul în care Kremlinul poate fi creativ atunci când vine vorba de sabotarea alegerilor democratice”.

În replică, PSRM a emis un comunicat în care a calificat „drept calomnios” articolul publicației BILD.

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova își exprimă indignarea în legătură cu invențiile calomnioase care se conțin într-un articol din publicația germană ”Bild”, fiind distribuite de un șir de surse mass-media care o susțin pe Maia Sanda și partidul PAS, aflat sub controlul acesteia. (…) Partidul Socialiștilor din Republica Moldova respinge categoric aceste acuzații și declară că finanțarea campaniei prezidențiale a lui Igor Dodon, precum și întreaga activitate a Partidului Socialiștilor, a fost și se desfășoară pe baze legale, în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova. Partidul Socialiștilor și candidatul său, Igor Dodon, nu au primit niciun ban ajutor din exterior pentru desfășurarea campaniei electorale”, se menționează în nota PSRM.

Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) la funcţia de preşedinte, a obținut cele mai multe voturi în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, organizat la 15 noiembrie 2020, devenind astfel prima femeie președintă a R. Moldova.

Maia Sandu a acumulat 57,75% dintre voturi, iar contracandidatul ei, socialistul Igor Dodon – 42,25%.

Publicitate
Publicitate