Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   NATO va continua să sprijine…

NATO va continua să sprijine Ucraina și îl acuză pe Putin că folosește frigul ca „armă de război”

Foto: Reuters

Aliații NATO au declarat marți că vor ajuta Ucraina să repare infrastructura energetică grav avariată de bombardamentele rusești, în contextul în care, potrivit șefului NATO, Moscova folosește frigul din ce în ce mai puternic al iernii ca pe „o armă de război”, scrie Reuters.

Din octombrie, Rusia a efectuat atacuri cu rachete grele asupra rețelei electrice și a infrastructurii de încălzire din Ucraina aproximativ săptămânal, în ceea ce Kievul și aliații săi spun că este „o campanie deliberată pentru a afecta civilii, o crimă de război”. Rusia recunoaște că a atacat infrastructura ucraineană, dar neagă că a urmărit în mod deliberat să dăuneze civililor.

Rusia folosește atacuri brutale cu rachete și drone pentru a lăsa Ucraina în frig și întuneric în această iarnă”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timp ce miniștrii de externe ai alianței încheiau prima din cele două zile de discuții de la București.

„Președintele Vladimir Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă de război pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă. El încearcă să frângă voința curajosului popor ucrainean și să ne divizeze pe toți cei care îl susținem”, a adăugat el.

Stoltenberg a fost urmat de ministrul britanic de externe James Cleverly, care l-a acuzat pe Putin că vizează infrastructura civilă și energetică „pentru a încerca să-i înghețe pe ucraineni și să-i supună”.

Miniștrii de externe ai NATO s-au angajat să intensifice sprijinul politic și practic acordat Ucrainei și să îl mențină atât timp cât va fi necesar.

Publicitate
Publicitate

„Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și inconștiente asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de servicii umane de bază”, au transmis aceștia într-o declarație.

Ucraina și-a îndemnat partenerii occidentali să îi furnizeze sisteme de apărare antiaeriană și transformatoare pentru a contracara loviturile rusești.

„Dacă avem transformatoare și generatoare, ne putem restabili nevoile energetice. Dacă avem sisteme de apărare antiaeriană, ne putem proteja de următoarele lovituri cu rachete rusești”, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba. „Pe scurt: Sisteme Patriot și transformatoarele sunt ceea de ce Ucraina are cea mai mare nevoie”.

Stoltenberg a declarat că aliații discută despre furnizarea de unități de apărare aeriană Patriot, dar a avertizat că sistemele livrate trebuie să fie eficiente, întreținute și dotate cu suficientă muniție, ceea ce reprezintă o „provocare uriașă” în sine.

Miniștrii de externe au reafirmat, de asemenea, o decizie luată la summitul NATO din 2008 conform căreia Ucraina va deveni în cele din urmă membră a alianței. Dar, ca și în 2008, nu au existat pași concreți sau un calendar care să aducă efectiv țara mai aproape de NATO, notează sursa citată.

„Am declarat că Ucraina va deveni membru, mă aștept ca aliații să reitereze această poziție”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la începutul reuniunii de două zile.

„Cu toate acestea, obiectivul principal acum este sprijinirea Ucrainei. Ne aflăm în mijlocul unui război și, prin urmare, nu ar trebui să facem nimic care să submineze unitatea aliaților de a oferi sprijin militar, umanitar, financiar Ucrainei”, a mai spus Stoltenberg.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova, Nicu Popescu, participă, în perioada 29 – 30 noiembrie, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice găzduită la Bucureşti, care este primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, cu participarea Finlandei și Suediei, în proces de aderare la NATO, au anunțat anterior reprezentanții MAEIE.

Participarea Chișinăului la ministeriala NATO va avea loc miercuri, 30 noiembrie, în cadrul sesiunilor de lucru în format aliați și parteneri, la care au fost invitați – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Publicitate
Publicitate