Liderii NATO se reunesc astăzi la Vilnius. La summit se va discuta inclusiv despre consecințele războiului provocat de Rusia în Ucraina
Liderii NATO se reunesc marți, 11 iulie, la Vilnius, Lituania, în încercarea de a depăși diviziunile privind aderarea Ucrainei la alianța militară, după ce s-a ajuns la un acord pentru ridicarea blocării de către Turcia a aderării Suediei la alianță. Summitul din capitala lituaniană va fi dominat de repercusiunile războiului provocat de Rusia în Ucraina, liderii urmând să aprobe primele planuri cuprinzătoare ale NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a se apăra împotriva oricărui atac din partea Moscovei, notează Reuters.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a fost invitat să participe la reuniunea de la Vilnius, a făcut presiuni asupra NATO pentru a oferi țării sale o viziune clară de aderare, astfel încât să poată adera imediat după încheierea războiului.
„Încă lucrăm la formulare, dar înțelegem deja faptul că Ucraina va fi în alianță”, a declarat luni seara. El a precizat că autoritățile din Ucraina „lucrează pentru a face algoritmul de obținere a calității de membru cât mai clar și mai rapid posibil”.
Membrii NATO din Europa de Est au susținut poziția Kievului, argumentând că aducerea Ucrainei sub umbrela de securitate colectivă a NATO este cea mai bună modalitate de a descuraja Rusia să atace din nou.
NATO a fost format în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriilor aliate. Țări precum Statele Unite și Germania au fost mai precaute, ferindu-se de orice mișcare de care se tem că ar putea atrage NATO într-un conflict direct cu Rusia și ar putea declanșa un război mondial. Secretarul general al NATO, Jeans Stoltenberg, a declarat luni că a propus ca Ucraina să poată sări peste un Plan de acțiune pentru aderare (MAP) – un proces de îndeplinire a obiectivelor politice, economice și militare.
„Sunt absolut sigur că vom avea unitate și un mesaj puternic cu privire la Ucraina”, a declarat Stoltenberg reporterilor.
Moscova a criticat în avans summitul care va dura două zile. Potrivit agenției de presă RIA, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a prezis că va fi „un spectacol colorat în cele mai rele tradiții ale manipulării occidentale”.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie anul trecut i-a determinat pe vecinii nordici, Finlanda și Suedia, să renunțe la decenii de nealiniere militară și să solicite aderarea la NATO. Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO în aprilie, dar aderarea Suediei a fost întârziată de o dispută cu Turcia.
Acest impas pare să se fi încheiat după discuțiile de la Vilnius de luni seara, când președintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost de acord să trimită cererea Suediei la parlamentul turc pentru ratificare. Stoltenberg a salutat mișcarea ca fiind istorică.
Turcia a acuzat Suedia că nu face suficient pentru a lua măsuri împotriva militanților pe care Ankara îi consideră teroriști, în principal membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de Turcia, UE și Statele Unite.
Suedia, susținută de Stoltenberg și de mulți membri NATO, a declarat că și-a respectat toate angajamentele față de Turcia în această privință.
