Franța a preluat președinția Uniunii Europene pentru următoarele șase luni

Franța a preluat sâmbătă, 1 ianuarie, președinția Uniunii Europene (UE) pentru următoarele șase luni, anunță Ministerul francez pentru Europa și Afaceri Externe.

Fiecare stat membru al UE deține președinția Consiliului UE timp de șase luni, pe bază de rotație. Franța va deține președinția Consiliului UE de pe 1 ianuarie până pe 30 iunie 2022. Președinția Consiliului UE organizează reuniuni, intermediază compromisuri, prezintă concluzii și asigură coerența și continuitatea procesului decizional. 

Ministerul Afacerilor Externe al României a salutat preluarea de către Franța a președinției semestriale a Consiliului UE, precum și „obiectivele ambițioase formulate de aceasta în raport cu agenda europeană pentru următoarele șase luni, subsumate motto-ului „Relansare, Forță, Apartenență””.

„Asumarea de către Franța a mandatului de președinție semestrială a Consiliului UE are loc într-un moment-cheie pentru viitorul Uniunii Europene, marcat atât de contextul complex generat de pandemie, cât și de eforturile de refacere economică pe coordonatele combaterii efectelor schimbărilor climatice și revoluției digitale, precum și de consolidare a rezilienței Uniunii, în baza valorilor și principiilor care stau la baza construcției Uniunii, democrația, statul de drept și drepturile fundamentale”, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României.

Pe 1 ianuarie 2022, Franța a preluat, pentru a 13-a oară, mandatul președinției semestriale a Consiliului UE. Președinția franceză este plasată sub egida următorului motto: „Relansare, Forță, Apartenență”. Prioritățile președinției franceze se grupează în trei domenii majore: Europa suverană; Europa socio-economică/ un nou model european de creștere; Europa umanistă.

În ceea ce privește pilonul intitulat „Europa suverană”, acesta vizează protecția frontierelor externe, protecția necesară împotriva amenințărilor hibride și combaterea migrației ilegale. Accentul va fi plasat, de asemenea, pe relațiile cu vecinătatea UE, un rol de prim rang revenind relației UE-Africa. Pe palierul vecinătății, prioritate va fi acordată, de asemenea, Balcanilor de Vest. 

Al doilea pilon – „Europa socio-economică” – se referă la demersurile în planul schimbărilor climatice, precum și la tranziția digitală, procese care vor genera transformări în toate sectoarele de producție. Obiectivele legate de stimularea inovării sunt direct legate de creșterea economică și de crearea de locuri de muncă. În sectorul social, potrivit obiectivelor formulate, este esențială capacitatea UE de a propune locuri de muncă de calitate și mai bine plătite.

Al treilea pilon, intitulat „Europa umanistă”, include obiective referitoare la Conferința privind viitorul Europei, valorile europene şi statul de drept, istoria și cultura europeană.