Editorial Alegeri sau complot?

Avem în toamnă alegeri prezidențiale. Și nimic clar până acum, nici pentru alegători, nici pentru posibilii competitori electorali. Nicio claritate, nici pe „dreapta”, nici pe „stânga”, cu singura excepție că a fost fixată data alegerilor – 20 octombrie. În rest, totu-i plin de plictiseală politică. Impresia generală e că nimănui nu-i arde a alegeri, nici alegătorilor și nici partidelor politice.

„Mai este timp”, va zice cineva. Da, mai este, dar vine vara, după care toamna – timp în care lumea-i cu gândul în altă parte decât la alegeri. Dacă „dreapta” pro-europeană ar fi „explodat” electoral, am fi avut, poate, o altă situație, dar așa cum e, e trist. Nu și pe „stânga”. Partidele de „stânga” arată a fi mult mai pregătite strategic pentru toamnă. Dacă situația rămâne cea care este, „stânga” se va bate la cuțite cu „dreapta” și „dreapta” tot cu „dreapta”. Dar cu „stânga” cine? Sau „dreapta” nu are „cuțite”?

Situația prezidențialelor rămâne una încă foarte evazivă. Suntem în faza de probă a „armelor”. Republica Moldova va avea de trecut printr-un exercițiu electoral extrem de tensionat și perturbant. Dar să nu anticipăm. Procesul electoral este încă în fază de adaptare. Ceea ce avem mai mult sau mai puțin clar legat de alegeri, e că ele vor fi mai mult decât alegeri și că la ele participă deja și Rusia (fie și indirect), cu brigăzile ei de agitație (fie prin S. Lavrov sau M. Zaharova de la MAE rus) și cu „batalioanele” electorale ale lui Șor.

Dacă „dreapta” pro-europeană ar fi „explodat” electoral, am fi avut, poate, o altă situație, dar așa cum e, e trist. Nu și pe „stânga”. Partidele de „stânga” arată a fi mult mai pregătite strategic pentru toamnă. Dacă situația rămâne cea care este, „stânga” se va bate la cuțite cu „dreapta” și „dreapta” tot cu „dreapta”. Dar cu „stânga” cine? Sau „dreapta” nu are „cuțite”?

Ținta principală a „artileriei electorale” a Moscovei rămâne, evident, Sandu. Potrivit unor surse din cercuri mai restrânse, implicarea Rusiei se poate extinde până la zădărnicirea alegerilor și realizarea unei lovituri de stat în R. Moldova. Întrebarea e ce argumente ar avea Moscova de invocat ca să-și permită astfel de excese? În ultimii doi ani, acuzații în acest sens în adresa Chișinăului s-au făcut destule. E de ajuns să ne amintim ultima rocadă lansată de Lavrov și Zaharova, care caută în continuare pretexte pentru a putea urca pe tancuri. Unu: „Chișinăul încearcă să excludă Federația Rusă din formatul de negocieri «5+2»”, „Acesta a devenit una dintre «victimele politicii antiruse a R. Moldova.»” Doi: „Regimul de la Chișinău calcă pe urmele regimului de la Kiev”. Trei: „…Regimul de la Chişinău, condus de cetăţeni români, nu face niciun secret din faptul că vrea să anexeze R. Moldova la România…”„Le-am cerut să ia în considerare faptul că în Transnistria trăiesc peste 200 de mii de cetățeni ruși, pe care Rusia nu-i va lăsa neprotejați”, declară Lavrov. Maria Zaharova scormonește și ea. În contextul evenimentelor de 9 mai, care nu au fost o copie a paradei din Piața Roșie de la Moscova, Zaharova a atacat Chișinăul, acuzându-l de „neonazism”. „Nimic nu poate justifica neparticiparea regimului Maiei Sandu la aceste evenimente”, a acuzat Zaharova.

Ce să înțelegem din această retorică, știind că Rusia stă cu ochii în patru pe prezidențialele din R. Moldova? De altfel, Rusia, prin partidele mercenare pe care le are în R. Moldova, este la ziua de azi cea mai bine pregătită pentru alegeri. Să nu uităm că în Bugeac (Găgăuzia și Taraclia), partidele afiliate lui Șor (Rusiei) dețin puterea la nivel local în toate localitățile. Ce înseamnă asta? Control total asupra procesului electoral în zonă. Dacă lucrurile vor fi monitorizate la fel de „bine” ca și până acum, putem spune că alegerile în Sud ca și cum au avut loc deja, cu același scor sau aproape același ca și în cazul referendumurilor organizate de Moscova. Și asta nu e tot. Rusia își mai dorește pentru 20 octombrie consolidarea întregii opoziții într-o singură forță electorală, cu un singur candidat comun. Nu „dreapta” cu „dreapta” sau „stânga” cu „stânga”, dar „toți împotriva Maiei”. Complot total.

Lansarea „proiectului” s-a și făcut deja. La „invitația” pseudo-jurnalistei Natalia Morari, săptămâna trecută s-au reunit pentru a dezbate subiectul 5 partide: MAN (Mişcarea Alternativa Naţională, președinte Ion Ceban, edilul Chișinăului), PSRM (Partidul Socialiştilor, președinte Igor Dodon), PDCM (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, președinte Ion Chicu), PLDM (Partidul Liberal Democrat din Moldova, președinte Vlad Filat), Irina Vlah de la „Platforma Moldova” și ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, cel care și-a anunțat anterior candidatura la funcția de președinte.

Mari decizii nu s-au adoptat. S-a discutat problema unei strategii comune pentru alegerile din toamnă. A fost o întâlnire de probă. Ce va urma și pe cât de mult va prinde această „inițiativă” rămâne să vedem. De altfel, nu e singurul proiect de consolidare a opoziției. Acum trei luni, câteva partide de pe eșichierul politic de dreapta făceau prima tentativă de consolidare a „dreptei” din perspectiva prezidențialelor din 2024 și a parlamentarelor din 2025. E vorba de Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării. Într-o conferință de presă, liderii celor trei formațiuni au anunțat crearea unui Bloc Politic și Electoral, la care au fost invitate să adere și alte formațiuni de aspirație euro-occidentală. O lună mai târziu, Blocului se alătura și CUB (Coaliția pentru Unitate și Bunăstare).

Blocul Politic și Electoral al celor 4 nu e însă același lucru cu proiectul Nataliei Morari. Blocul se vrea o „alternativă democratică” puterii pe dreapta pro-europeană, în timp ce Natalia Morari propune un „vinegret politic” de la care nu miroase a pro-europenism. E greu să admitem că Vlad Filat și Irina Vlah (ca să nu absolutizăm lucrurile) ar putea avea aceleași preferințe electorale. Dar să vedem ce va urma, deși mobilizarea generală a ultimilor ne duce cu gândul la declarațiile Mariei Zaharova. Maia Sandu trebuie sau nu votată nu din pofta de răzbunare, ci în dependență de ce oponenți va avea.