Lecția finlandeză: cum să ajungi pe primul loc la rezistența împotriva dezinformării

În ultimii cinci ani, Finlanda se clasează constant pe primul loc între 35 de țări europene în ceea ce privește rezistența la dezinformare. Așa, Finlanda a ajuns și campioană a încrederii cetățenilor în jurnaliști și în instituțiile de presă, potrivit organizației neguvernamentale axate pe societate „Open Society Institute”. 

Jurnaliștii reprezintă o punte de comunicare între autorități și cetățeni, astfel, transparența și integritatea acestora este un pilon de bază care garantează libertatea de exprimare a mass-mediei și cea de liberă  informare a cetățenilor. Conform Eurobarometrului privind știrile false și dezinformarea, 91% dintre finlandezi declară că au încredere în știri, iar studiul realizat de Freedom House indică asupra faptului că instituțiile de presă din Finlanda sunt considerate independente din punct de vedere politic și se bucură de cea mai mare încredere a publicului din UE.

Activitatea jurnaliștilor, sub lupa critică a cetățenilor finlandezi

Finlandezii sunt mari susținători ai libertății de a accesa informații și acordă o atenție deosebită acurateței faptelor din media. Laura Saarikoski, redactoarea-șefă a celui mai mare ziar din Finlanda – „The Helsingin Sanomat”, susține că „statutul jurnalistului în societatea finlandeză este elevat, chiar și după ce digitalizarea a cauzat scăderea profiturilor multor companii private de media din Finlanda, scăzând și  numărul de locuri de muncă în jurnalism.”

Activitatea jurnaliștilor finlandezi este reglementată de Consiliul de Presă din Finlanda. Astfel, oricine consideră că există o încălcare profesională din partea unui jurnalist sau a unei redacții poate solicita implicarea acestei structuri. Anual, Consiliul de Presă finlandez examinează zeci de plângeri, iar cele mai multe dintre ele vizează utilizarea de către jurnaliști a informațiilor și imaginilor de pe rețelele sociale, drepturile de autor și calitatea informațiilor. 

Finlanda înfruntă cu succes campaniile de propagandă lansate și susținute de Kremlin încă din perioada când și-a declarat independența față de Rusia, cu aproape un secol în urmă. În 2014 însă, după ce Moscova a anexat Crimeea și a sprijinit rebelii din estul Ucrainei, a devenit evident că războiul informațional a migrat pe on-line, iar Finlanda nu a fost ocolită de războiul informațional. Totuși, șeful Consiliului de Presă din Finlanda, Eero Hyvonen, spune că acest front digital i-a găsit pe finlandezi pregătiți pentru o apărare calitativă. Majoritatea surselor de informații false vin din Rusia, iar finlandezii manifestă neîncredere față de propaganda rusă timp de o sută de ani.

„Uneori, informațiile sunt abordate de mass-media locală, dar altfel interpretate și răspândite, în principal, de rușii care trăiesc în Finlanda și care îl susțin pe Putin. Avem o minoritate vorbitoare de limbă rusă de aproximativ 100 000 de persoane, dintre care nu toți sunt etnici ruși, dar provin din statele baltice și din Ucraina”, susține șeful Consiliului de Presă din Finlanda, Eero Hyvonen.

Libertatea presei – arma finlandezilor în lupta cu dezinformarea 

„Utilizarea elementelor de dezinformare publică a fost observată intens în timpul alegerilor parlamentare finlandeze din 2023. În februarie 2023, au fost create zeci de conturi pe Twitter care pretindeau că aparțin candidaților la alegeri, experților sau deputaților locali. Pe aceste conturi erau publicate masiv informații despre aderarea Finlandei la NATO. Potrivit acestor relatări, NATO nu putea salva Finlanda, ci dimpotrivă, țara ar fi devenit o marionetă pentru blocul nord-atlantic. Apariția acestor conturi a fost în mare parte primită cu hilaritate de către publicul larg, deoarece tweet-urile au fost scrise într-o finlandeză stâlcită”, se relatează într-un articol realizat de Yle (compania publică de televiziune din Finlanda) privind modul în care au fost deconspirați trolii pro-ruși în timpul alegerilor parlamentare din 2023.

Potrivit clasamentului privind indicele libertății presei, Finlanda se clasează în ultimii cinci ani în top cinci țări, iar această performanță este explicată de președintele Consiliului de Presă din Finlanda, Eero Hyvonen, ca fiind rezultatul unei lupte îndelungate cu știrile și informațiile tendențioase. Potrivit acestuia, Finlanda întreprinde o serie de măsuri pentru a limita considerabil distribuirea știrilor false, iar printre cele mai relevante măsuri se numără educația media, care începe de la o vârstă fragedă în școli. „Ideea nu este să facem vreo verificare «oficială» a faptelor de către autorități, ci să avem încredere că cetățenii și jurnaliștii pot discerne între informare și dezinformare”, susține Hyvonen.

Legea anti-cenzură, veche de peste 250 de ani

Eero Hyvonen afirmă că în această țară, unde prima lege care interzice cenzura datează din 1766, libertatea presei se bucură de puternice garanții constituționale, ceea ce înseamnă că ziarele și alte surse media au tradiția libertății de cenzură, iar canalele de informare publică sunt plătite din taxele cetățenilor și servesc interesului public. „În Finlanda este posibil să urmăriți știrile și în suedeză, și în engleză, și în rusă. YLE este o companie media de stat, care este finanțată din taxe. Există, de asemenea, multe companii media comerciale în Finlanda, care tipăresc ziare sau dețin canale de televiziune și radio.”

Finlanda are cea mai mare proporție de utilizatori (49%) care spun că ar avea încredere în site-urile de știri comparativ cu doar 30% care se încred în informațiile ce apar pe rețelele sociale.

Companiile media finlandeze s-au concentrat din ce în ce mai mult pe publicarea informațiilor în baza abonamentelor plătite de cetățeni, fapt care reprezintă un aport considerabil la bugetul publicațiilor. Pe de o parte, organizațiile de media obțin independență financiară, pe de alta – cetățenii obțin garanții că  investind în instituțiile jurnalistice, își asigură accesul la informații de calitate. Radiodifuzorul public „Yle” și tabloidele de seară sunt singurele care reprezintă o excepție în acest sens.

Majoritatea instituțiilor media sunt complet independente de partidele politice și de politicieni, cu excepția radiodifuzorului național „Yle”, care se află sub supravegherea unui organism creat de Parlament. Guvernul instalat în 2023 pregătește o reformă a audiovizualului public, dar politicienii nu au autoritatea de a numi sau de a demite jurnaliştii. Încercările de a influența conținutul sunt rare și nu sunt tolerate.

Finlandezii preferă să citească știrile decât să le privească

Pe piețele media cu o tradiție puternică de lectură, precum este Finlanda, aproximativ opt din zece cetățeni încă preferă să citească știrile on-line decât să le privească sau să le asculte, indică sondajele internaționale. Concurența sănătoasă pe piața media finlandeză reflectă nevoia de jurnalism de calitate. Chiar dacă are peste 5 milioane de cetățeni, Finlanda este a treia țară din lume în ceea ce privește consumul de ziare. Chiar și într-o luptă inegală cu internetul, presa scrisă finlandeză reușește să-și păstreze cititorii și are 200 de publicații diferite, dintre care 31 sunt cotidiane. Mass-media electronică finlandeză a fost digitalizată de mult timp, în timp ce unele surse pot fi accesate gratuit.

The Helsingin Sanomat este cel mai mare ziar din Finlanda și din țările nordice, fiind distribuit în baza abonamentelor. Potrivit unui studiu realizat de Reuters – „Institute for the Study of Journalism” pentru anul 2023, se constată că majoritatea respondenților finlandezi încă preferă să citească știrile (57%) decât să le privească (30%) sau să le asculte (13%). Tinerii și vârstnicii susțin că lectura e cea mai rapidă și mai ușoară modalitate de a accesa informațiile.

Tendința de a da preferință cititului știrilor este explicată de redactoarea-șefă a celui mai mare ziar din Finlanda „The Helsingin Sanomat”, Laura Saarikoski, prin faptul că „Finlanda are o rată de alfabetizare și educație ridicată din punct de vedere istoric și, prin urmare, posedă o tradiție puternică de lectură. Astfel, majoritatea cetățenilor finlandezi citesc mult în comparație cu alte națiuni.”

Un sondaj recent realizat de platforma globală de date „Statista” confirmă faptul că internetul rămâne principala sursă de știri pentru majoritatea finlandezilor. O excepție în acest sens a fost înregistrată în anul 2020, în perioada pandemiei de Covid-19. Atunci, sondajele arătau că știrile televizate și ziarele reprezentau sursele de informare de încredere pentru cetățeni în detrimentul internetului. Laura Saarikoski explică această tendință prin „încrederea pronunțată a finlandezilor în instituții, în general. Finlandezii au încredere în poliție, tribunale, politicieni, profesori, autorități și mass-media de calitate mai mult decât oamenii din majoritatea altor țări europene. Acest lucru se datorează istoriei noastre de țară mică, omogenă și modelului nordic de bunăstare, care oferă servicii de calitate cetățenilor. Astfel, într-o perioadă de criză, oamenii se îndreaptă către instituții de încredere.”