Extinderea sistemului „Roaming ca acasă” spre alte țări din regiune, întâmpină rezistență din partea operatorilor
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face presiuni pentru extinderea ariei de roaming a UE ca parte a agendei de extindere a blocului, însă planul se confruntă cu un scepticism tot mai mare din partea operatorilor de telecomunicații și a țărilor candidate, inclusiv Ucraina și R. Moldova, transmite Euractiv.
Sistemul „Roaming ca acasă” permite consumatorilor care călătoresc în interiorul UE și al Spațiului Economic European să își folosească telefoanele mobile pentru apeluri, mesaje și date, fără costuri suplimentare. În octombrie, von der Leyen a anunțat că Albania și Muntenegru se vor alătura acestui sistem în 2026 – o mișcare care a surprins mulți actori implicați, având în vedere că a fost nevoie de peste trei ani pentru ca Ucraina și R. Moldova, care au aderat la 1 ianuarie 2026, să fie admise, scrie publicația.
Extinderea ariei de roaming la țări din afara UE nu ar trebui grăbită sau separată de procesul de aderare, au declarat pentru Euractiv vice-ministrul ucrainean al transformării digitale, Stanislav Prybytko, și secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării din R. Moldova, Michelle Iliev.
Din partea industriei, László Tóth, șeful politicilor publice în cadrul grupului de lobby al operatorilor mobili GSMA, a avertizat că permiterea aderării țărilor la aria de roaming înainte de aderarea la UE riscă să deturneze resurse de la investițiile în rețele.
Euractiv scrie că extinderea planificată a ariei de roaming ridică noi îngrijorări operaționale și politice. Albania și Muntenegru sunt așteptate să adere în 2026, însă țările care au intrat mai devreme avertizează că o extindere suplimentară nu ar trebui să se facă în detrimentul stabilității pieței.
R. Moldova și Ucraina, care au aderat după ceea ce Iliev a descris drept un „proces tehnic riguros”, susțin că orice noi participanți ar trebui să fie supuși aceleiași examinări. Prybytko a avertizat că adăugările ad-hoc riscă să creeze dezechilibre.
Comisia a amânat prezentarea strategiei sale de extindere a roamingului până în primăvara anului 2026, după ce inițial intenționa să o prezinte în noiembrie anul trecut, subliniind îngrijorările nerezolvate din rândul capitalelor UE și al autorităților de reglementare.
Distribuirea costurilor este un alt punct sensibil. Având în vedere că turiștii din UE vor genera probabil un trafic de roaming intens în Albania și Muntenegru pe perioada verii, operatorii din alte țări ar putea suporta costuri angro mai mari decât cele pe care le recuperează.
Potrivit Euractiv, în cadrul modelului actual, țările din afara UE se alătură ariei de roaming prin acorduri bilaterale: albanezii ar beneficia de roaming fără suprataxe în întreaga UE, dar nu și atunci când călătoresc în alte țări participante din afara UE, precum Ucraina sau R. Moldova.
Fiecare nou participant necesită, de asemenea, ajustări operaționale și IT semnificative pentru operatori.
„Aranjamentele ad-hoc pot crea asimetrii și pot crește sarcinile administrative și financiare”, a avertizat Iliev, îndemnând la o abordare mai prudentă și mai coordonată a extinderii viitoare.
Euractiv scrie că deși consumatorii din UE beneficiază de roaming fără taxe suplimentare, operatorii continuă să plătească unii altora tarife angro atunci când abonații fac roaming în străinătate. Aceste tarife sunt plafonate – la 1,10 euro per gigabyte de date, 0,019 euro pe minut pentru apeluri și 0,003 euro per SMS — însă criticii susțin că plafoanele rămân prea ridicate.
Operatorii din țări cu un turism intens, precum Croația, Grecia, Italia și Spania, tind să câștige de pe urma traficului de intrare, în timp ce operatorii nordici și baltici susțin că sistemul le epuizează resursele.
În aprilie 2025, autoritățile de reglementare în telecomunicații din UE, au concluzionat că plafoanele angro depășesc prețurile de pe piață și au recomandat reducerea lor. Operatorii reprezentați de MVNO Europe au susținut reduceri mai drastice, propunând o scădere la 0,25 euro per gigabyte și 0,0025 euro pe minut.
Comisia, însă, a decis în iunie 2025 că plafoanele existente susțin „dinamici concurențiale ale pieței” și a ales să nu le revizuiască.
Între timp, organizațiile de consumatori fac presiuni pentru eliminarea tarifelor pentru apelurile și mesajele intra-UE, care încă se aplică atunci când utilizatorii contactează pe cineva dintr-o altă țară. De exemplu, un estonian care sună un număr croat din Tallinn poate fi taxat cu până la 0,19 euro pe minut și 0,06 euro pe SMS.
Bruxelles-ul a făcut un prim pas spre eliminarea acestor suprataxe în decembrie 2025, lichidarea completă fiind posibilă de la 1 ianuarie 2029. În pofida distorsiunilor rămase, aria de roaming a UE a fost „un succes clar pentru consumatori”, a declarat Cláudio Teixeira de la BEUC, care susține extinderea sistemului la țări din afara UE.
