După trei săptămâni de mitinguri, liderul mișcării protestare din Armenia a fost ales prim-ministru

Liderul mișcării protestatare, deputat al opoziției și fost jurnalist, Nikol Pashinyan, a devenit prim-ministru al Armeniei din cea de-a doua încercare, după mitinguri care au cuprins întreaga țară și la care au participat zeci de mii de oameni.

Marți, 8 mai, Parlamentul Armeniei l-a ales în funcția de prim-ministru al țării pe Nikol Pashinyan cu 59 de voturi, deși pentru a ocupa fotoliul respectiv erau suficiente cel puțin 53 de voturi. Nikol Pashinyan a fost singurul candidat propus la acest post, după trei săptămâni de proteste antiguvernamentale desfășurate în mod pașnic în cele mai importante orașe ale fostei republici sovietice din Caucazul de Sud.

Acesta este al doilea vot în parlamentul armean în opt zile cu privire la candidatura lui Nikol Pashinyan (42 de ani), care a suferit un eşec la 1 mai, adversarii săi din Partidul Republican aflat la putere, care dispune de 58 de locuri din totalul de 105 ale parlamentului, votând în bloc împotriva sa, scrie agerpres.ro, cu referire la Reuters și AFP.

După procedura de vot, Pashinyan a mulțumit tutror forțelor politice și și-a încheiat discursul astfel: „Servesc Republica Armenia, servesc poporul!”. Potrivit portalului Kavkaz-uzel.eu, pe străzile capitalei armene, orașul Erevan, oamenii sărbătoresc succesul mișcării protestatare, cu muzică, dansuri și steaguri.În seara zilei de ieri, liderul protestatarilor și singurul candidat la funcția de premier, Nikol Pashinyan, a anunțat ziua votului, 8 mai, zi liberă pentru bugetari. În dimineața zilei de astăzi, înainte de începerea ședinței, în fața Parlamentului s-a adunat o mulțime, mitingul însă, scrie Kavkaz-uzel.eu, părea mai mult o manifestație festivă, decât o întrunire politică. Potritvit aceleiași surse, la îndemnul lui Pashinyan, oamenii au îmbrăcat tricouri și chipiuri albe. Acesștia au purtat în mâini au purtat baloane și portrete ale lui Pashinyan.

Alegerea lui Nikol Pashinyan constituie punctul culminant al mişcării paşnice de protest care a scos în stradă zeci de mii de armeni din 13 aprilie împotriva fostului preşedinte Serzh Sargsyan (2008-2018), devenit pentru câteva zile premier şi forţat să demisioneze, şi a Partidului Republican al acestuia, acuzaţi că nu au luptat eficient împotriva sărăciei şi corupţiei.

Moscova, care are o bază militară în Armenia, a manifestat prudenţă faţă de această schimbare necontrolată a puterii care ar scoate această ţară de pe orbita sa, dar Pashinyan a dat asigurări că nu va rupe legăturile cu Kremlinul, potrivit Reuters, citat de agerpres.ro.

Alegerea lui Nikol Pashinyan, care a stat o perioadă în închisoare pentru încălcarea ordinii publice, marchează o ruptură faţă de cei aflaţi la conducerea Armeniei – o ţară cu aproximativ 3 milioane de locuitori, situată între Iran şi Turcia – de la sfârşitul anilor 1990.

Foto antet: Foto: JAMnews
Surse: JAMnews, Kavkaz-uzel.eu, agerpres.ro