Politica fiscală 2027: ce probleme rezolvă și ce probleme rămân?

Guvernul a propus, pe 6 august, un pachet de modificări fiscale pentru anul 2027, care prevede reducerea impozitării muncii, stimularea investițiilor, majorarea taxelor pentru bănci și produsele considerate nocive, precum și ajustarea cotelor de TVA. Potrivit premierului Vasile Tofan, obiectivul autorităților este crearea unui sistem fiscal „mai simplu, mai corect și mai greu de ocolit”.

Necesitatea unor modificări fiscale este discutată de mai mult timp în R. Moldova, în condițiile în care, în 2025, bugetul public național a înregistrat un deficit de 14,26  miliarde de lei, echivalentul a 4 % din Produsul Intern Brut (PIB). Un astfel de concept a fost propus și de fostul Guvern, condus de Alexandru Munteanu. Totuși, în urma mai multor critici, acesta a fost retras.

În acest context, ZdG a discutat cu mai mulți experți economici pentru a afla dacă modificările propuse de noul Guvern pot soluționa problemele existente și ce alte schimbări mai sunt necesare.

Credeți că noile măsuri vor aduce rezultatele promise de Guvern? Ce probleme rezolvă și ce probleme rămân?

Stas Madan, expert economic și director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”

Promisiunile făcute de Guvern sunt cu caracter general. Mai mult, nu am văzut careva ținte concrete, dar logica politicii fiscale, văzută din perspectiva Guvernului, este de a face în așa fel încât taxarea muncii și a investițiilor să fie mai redusă, iar acest lucru să fie compensat, în sensul suplinirii veniturilor la buget, mai mult din taxarea consumului și a viciilor. Cam această logică o urmează și politica fiscală din anul 2027, pentru că avem, pe de o parte, o creștere cu o treime a scutirii personale în ceea ce privește salariile și avem o creștere a pragului de la 100 la 200 de milioane de lei, ca cifră de afaceri, pentru companiile care pot beneficia de acest regim al cotei zero la impozitul pe profitul nedistribuit. Pe de altă parte, avem o creștere a taxării în ceea ce privește unele cote de TVA și în special, în ceea ce privește creșterea accizelor.

Principala provocare a autorităților rămâne consolidarea fiscală, în contextul deficitului bugetar mare și în contextul în care presiunea asupra bugetului urmează să crească în urma implementării noii legi a salarizării în sistemul bugetar. Deci, dacă pornim de la prioritățile urgente, atunci consolidarea fiscală și reducerea deficitului bugetar sunt, să spunem așa, la ordinea zilei. Evident că prin aceste modificări fiscale, cum am spus și anterior, se încearcă cumva să nu fie afectată activitatea economică și să fie stimulată mai mult activitatea investițională.

Probleme, evident, au rămas. Spre exemplu, avem în continuare o taxă pe valoarea adăugată diferențiată, care creează distorsiuni și probleme în derularea mai fluidă a bunurilor și serviciilor în circuitul economic. De asemenea, se mențin în continuare foarte multe regimuri de impozitare, care lasă mai mult spațiu pentru optimizări și evaziune fiscală.

Mihaela Sirițanu, expertă Watchdog în politici economice

Noile măsuri fiscale pot avea câteva efecte pozitive importante. Majorarea scutirii personale reduce presiunea asupra salariaților, iar facilitățile pentru profitul reinvestit pot încuraja companiile să investească și să-și dezvolte activitatea. Reforma ar putea, astfel, să aducă venituri suplimentare pe termen lung și să creeze un sistem ceva mai echilibrat.

Pe de altă parte, există și riscuri. Modificările privind TVA pot duce la creșterea prețurilor și pot afecta puterea de cumpărare. De asemenea, facilitățile fiscale nu garantează automat investiții mai mari, iar estimările privind veniturile sunt în mare parte teoretice și pot diferi de rezultatele reale.

Per ansamblu, efectul net al reformei pare mai degrabă moderat pe termen scurt decât unul care să transforme economia. Diferența cu adevărat pozitivă se va putea vedea în următorii ani, dacă măsurile vor fi implementate eficient, veniturile suplimentare vor fi colectate real, iar acestea vor fi direcționate către investiții, servicii publice și dezvoltare economică.

Marin Gospodarenco, director al Centrului Analitic „Economica”

Pachetul aduce statului cam 5,1 miliarde de lei în plus pe an, aproape un sfert din deficitul bugetar. Deci, obiectivul de venituri, cel mai probabil, va fi atins.

Problemele care se rezolvă: se închid câteva scurgeri fiscale importante; regimul veniturilor din capital era mai favorabil decât cel din muncă și se corectează; se apropie tratamentul persoanelor fizice de cel al firmelor la vânzarea imobilelor; câteva scutiri fiscale care își pierduseră demult justificarea sunt eliminate, iar impozitul pe avere devine mai simplu și mai țintit spre proprietățile de valoare mare. Pe aceste linii, măsurile sunt corecte tehnic și le susținem.

Ce probleme rămân și sunt serioase? Primul: 8 din 10 lei suplimentari vin din accize și TVA, adică din prețuri la raft. Deci povara reformei se simte la benzinărie, la magazin, la restaurant. Nu la salarii, dar la coșul zilnic. Al doilea: multe scumpiri se aglomerează în același an, exact când inflația e încă persistentă, iar majorarea accizei la motorină se resimte în lanț – transport, alimente, servicii. Al treilea, cel mai deranjant: cifrele nu sunt explicate. Tot impactul de cinci miliarde e rezumat într-un tabel de trei rânduri, fără să vedem cine plătește, cât și cu ce efect asupra prețurilor. Pentru o pretinsă reformă de această anvergură e sub standardul minim.

Direcția este rezonabilă, de înțeles, avem deficit mare, ne pregătim de aderare, avem nevoie de bani. Dar felul în care se strâng contează, iar cerința noastră rămâne simplă – să fie publicate calculele (datele dezagregate).