Parlamentul instituie, până la 31 octombrie, un regim provizoriu de licențiere a importului de cereale și oleaginoase. Deputată din opoziție: „Riscă să nu ofere protecția necesară agricultorilor exact în perioada în care aceștia au mare nevoie”
Va fi instituit un mecanism provizoriu de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în prima lectură de Parlament. Regimul de licențiere va fi aplicat până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de prelungire, conform unui comunicat de presă.
Inițiativa legislativă aparține președintelui Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov. Acesta a propus termenul de până la 31 decembrie 2027.
Autorul menționează, în nota de fundamentare, că licențierea provizorie va preveni afectarea producătorilor agricoli autohtoni de către importurile masive de cereale și oleaginoase din țările vecine, în condițiile în care, în prezent, prețul grâului pe piața internă este cu 1,5 lei mai mic decât prețul din portul Constanța.
Potrivit documentului, cererile de eliberare a licenței de import, depuse de persoane fizice și juridice, vor fi examinate de o comisie constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
Licența de import va fi eliberată gratuit. Documentul stabilește și categoria celor care pot solicita licența de import – persoane fizice sau juridice care se ocupă cu creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate.
Un astfel de regim a fost aplicat și în perioada 2024–2025. Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Deputata fracțiunii „Alternativa”, Olga Ursu, a declarat că, în forma votată, proiectul „riscă să nu ofere protecția necesară agricultorilor exact în perioada în care aceștia au mare nevoie”.
„Astăzi, la votarea proiectului privind licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase, PAS a redus termenul de aplicare al legii până la 31 octombrie 2026, deși în forma inițială proiectul prevedea termenul de 31 decembrie 2027.
Este un proiect necesar, propus de OPOZIȚIE și votat ieri în prima lectură. Astăzi însă a fost votat deja în lectura a doua, fără ca deputații să aibă posibilitatea reală și procedurală de a pregăti amendamente asupra termenului.
În aceste condiții, legea va fi aplicată doar aproximativ o lună și jumătate, deși recoltarea continuă și în luna noiembrie. În consecință, mulți agricultori riscă să nu poată beneficia efectiv de prevederile acestei legi.
Mai mult, reprezentanta Direcției juridice a Parlamentului a confirmat în plen, în timpul prezentării proiectului, că deputații pot formula amendamente chiar în timpul ședinței, pentru modificarea termenului. Cu toate acestea, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a permis examinarea unor asemenea propuneri și a supus proiectul votului în forma stabilită de majoritatea PAS.
PAS a votat astfel o lege care, în forma adoptată, riscă să nu ofere protecția necesară agricultorilor exact în perioada în care aceștia au mare nevoie.
Legile nu trebuie votate pe repede-înainte, iar procedurile parlamentare nu trebuie transformate într-o simplă formalitate. Deputații trebuie să aibă timp real pentru examinare, amendare și dezbatere, mai ales atunci când sunt modificate prevederi importante ale unui proiect de lege”, a scris Ursu pe rețelele de socializare.
De cealaltă parte, fostul președinte al Comisiei pentru economie, buget și finanțare, actual membru, Radu Marian, a declarat că „este un compromis între interesele legitime ale producătorilor și exportatorilor de cereale, dar și a procesatorilor (ex. zootehnie, avicultura), care crează valoare adăugată și care asigură aici acasă siguranța alimentară”.
„Doi deputați din opoziție, Sergiu Ivanov și Sergiu Stefanco, care au semnat și promovat intens proiectul de lege privind licențierea importurilor de cereale, au afaceri de creștere a cerealelor. E un proiect de lege care avantajează direct propriile lor companii și crează bariere suplimentare și costuri pentru alte ramuri ale agriculturii – zootehnie, producătorii de carne, sau avicultura.
Nu este ilegală promovarea unui proiect de lege care avantajează propria companie a unui deputat, dar acest conflict de interese trebuie dezvăluit în mod transparent, astfel ca publicul să cunoască dacă deputații au un interes direct. Anume acest lucru l-am atenționat în cadrul ședinței Comisiei economie, care a și deranjat atât de mult colegii din opoziție.
Vom discuta împreună cu colegii din fracțiune despre posibilitatea adoptării unor reguli de declarare a conflictelor de interese a deputaților care semnează proiecte sau amendamente care vizează direct compania/organizația lor”, a declarat Marian.
Anterior, premierul Vasile Tofan anunțase că va recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale, pentru „a proteja producătorii și exportatorii moldoveni de cereale”. Prim-ministrul a punctat că aceasta este o măsură temporară, adoptată într-un „context excepțional”.
„În mod normal, cred că statul trebuie să intervină cât mai puțin pe piață. Atunci când introducem licențierea, încercăm să protejăm producătorii și exportatorii moldoveni de cereale. (…) În paralel, trebuie să lucrăm la ceea ce contează pe termen lung: reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea accesului la finanțare și creșterea competitivității agriculturii”, a declarat Tofan.
Șeful Executivului a explicat că decizia „implică anumite costuri”: „Poate face materia primă mai scumpă pentru sectoarele morăritului, panificației și zootehniei, precum și pentru industria uleiurilor. Iar dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, riscăm să ajungem să importăm mai multă făină, carne, lapte sau ulei – produse cu o valoare adăugată mai mare, în loc să le producem aici, în R. Moldova”, a punctat Tofan.
