Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   „Știam că domnul Plahotniuc este…

„Știam că domnul Plahotniuc este persoană influentă în țară și are bani”. Noi martori, audiați în dosarul lui Vladimir Plahotniuc

Completul de judecată, avocații și procurorul de caz în dosarul pe numele lui Vladimir Plahotniuc. Foto: ZdG

Șase martori au fost audiați în dosarul privind frauda bancară în care figurează Vladimir Plahotniuc, în ședința din 12 noiembrie 2025, printre care mai mulți foști administratori ai unor companii controlate de către acesta, despre care procurorul de caz, Alexandru Cernei, a spus că ar fi fost persoane interpuse. De asemenea, a fost audiat Victor Șelin, liderul Partidului Social Democrat și fostul proprietar al Pavilionului 5 de la Moldexpo, în care își avea sediul televiziunea Publika TV. Până miercuri au fost audiați 39 din cei 51 de martori anunțați de partea acuzării, potrivit procurorului de caz. Un număr similar de martori își propune să aducă și partea apărării. 

Unul dintre martori a fost Denis Clipco, care a fost inițial chelner în clubul Drive, ca apoi să ajungă administrator al acestuia. Ulterior martorul a ajuns administrator și al clubului Entourage, iar apoi și proprietarul acestuia. El a spus că îl cunoștea pe Vladimir Plahotniuc, acesta fiind oaspete frecvent în cluburile respective, astfel că i-ar fi cerut acestuia un împrumut de 140 de mii de dolari ca să cumpere clubul Entourage, al cărui preț de vânzare ar fi fost de 2,8 milioane de lei. Clipco a spus că i s-a adresat mai întâi lui Constantin Botnari pe care l-a abordat atunci când acesta era în club, și l-a rugat să-l întrebe pe Plahotniuc de împrumut. Ulterior, banii și o recipisă i-ar fi fost trimiși printr-un șofer. În recipisă ar fi fost înscris numele lui Vladimir Plahotniuc în calitate de persoană care oferă împrumutul. „Știam că domnul Plahotniuc este persoană influentă în țară și are bani. (…) Ne cunoșteam de mult timp, mă cunoștea ca persoană care servește bine”, așa a argumentat martorul motivul pentru care i-a cerut lui Plahotniuc bani cu împrumut și de ce acestea ar fi decis să-i ofere. În 2020, când Plahotniuc nu se mai afla în R. Moldova, l-ar fi telefonat insistent pe Denis Clipco, pentru a-i cere banii înapoi. Apoi i s-a indicat să se întâlnească cu o persoană pe care a spus că nu o cunoaște, căreia i-ar fi transmis banii. 

Un alt martor, Veaceslav Munteanu, avocat de profesie, a declarat că soacra sa a figurat în calitate de administratoare a companiei „Girex Com” SRL. Potrivit lui, ar fi fost abordat de un oarecare Nicolae Sapojnic, care ar fi promis un salariu de 250 de euro sau 5000 de lei pentru soacra avocatului. Munteanu a spus în instanță că soacra lui semna tot felul de acte, fără să cunoască despre ce este vorba. Totodată, compania ar fi acordat și primit împrumuturi de milioane de euro de la firmele „Finpar Invest” și „Bass System” și ar fi făcut tranzacții cu mai multe terenuri, la fel de milioane de euro. 

A fost audiat și Petru Cangaș, fost administrator al companiei „Minor” SRL, care a fost redenumită ulterior în „Finpar Invest”. El a declarat că a coordonat construcția Hotelului Nobil și a sediului GBC, în perioada 2006-2010. 

Un alt martor a fost Sergiu Negură, fost contabil la compania „Știri Media Grup” SRL, ce deținea postul de televiziune Publika TV. Acesta a figurat în 2019 ca bănuit și ca învinuit, iar în 2020 a fost scos de sub urmărire penală. El a fost audiat în legătură cu un împrumut de aproximativ un milion de euro. 

A mai fost audiat și un aviator, Roman Calinicichin, fost manager de planificare a zborurilor la compania „Nobil Air”, care oferea servicii de curse aeriene în regim de taxi, firmă care și-a schimbat denumirea ulterior în „Classica Air” SRL. El a declarat că firma închiria uneori avioane de la compania „Ion Țiriac Air” SRL, din România. 

Ultimul martor audiat a fost Victor Șelin, președintele Partidului Social Democrat, care a fost întrebat de modul cum a vândut Pavilionul numărul 5, în care se afla sediul Publika TV. El deținea acest spațiu prin intermediul companiei sale „Casa Vinului” SRL. Șelin a declarat că ar fi fost întrebat de către Dumitru Țîra, administrator al companiei „Știri Media Grup”, precum și de Sorin Ovidiu Vîntu, proprietarul televiziunii, care i-au propus să cumpere Publika TV, dar că el s-a arătat dezinteresat. Ulterior i s-a spus că s-a găsit cumpărător, dar care vrea să achiziționeze și sediul, aflat în Pavilionul nr. 5, pe care televiziunea îl închiria de la firma sa. Șelin a spus că nu ține minte cui i-a fost vândut în final pavilionul, menționând că suma tranzacției ar fi fost de aproximativ 300 de mii de dolari. 

Inculpatul Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat nici la această ședință. Avocatul său, Lucian Rogac, a invocat din nou faptul că Plahotniuc ar studia datele dosarului și că ar fi lipsit de dreptul la o apărarea efectivă din cauza condițiilor în care se află. Avocatul a mai spus că ritmul alert în care este examinat dosarul ar fi un semn că dosarul ar avea o conotație politică. „Domnul Plahotniuc are un termen extrem de limitat pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, dat fiind condițiile temporale și lipsa de condiții tehnice și informaționale, lipsa de acces la informații, lipsa de a corobora unele aspecte cu martori, contabili, manageri”, a spus Rogac, adăugând că, pe de altă parte, partea acuzării „a avut mai mult de un deceniu pentru a acumula materialele cauzei”.

Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a declarat că inculpatul a fost informat despre materialele dosarului încă din momentul în care a fost finalizată urmărirea penală, în 2022, și trimiterea în judecată a dosarului, în 2023. „Avem o perioadă suficientă pentru ca să fi făcut cunoștință cu materialele acestui dosar. Faptul că a fost extrădat acum nu înseamnă că trebuie să reluăm procedura de prezentare a materialelor, deoarece toate materialele au fost transmise avocatului ales de către inculpat. Și considerăm că dreptul la apărare este respectat”, a declarat procurorul. Referitor la martorii audiați în ședință, acuzatorul de stat a spus că ar fi „persoane erau interpuse, care reprezentau aceste companii, dar în realitate beneficiarul efectiv era altă persoană”.