Sondaj Tot mai multe partide. De câte ar mai fi nevoie?

În anii de existență, R. Moldova a dus lipsă de multe, nu și de partide politice. Potrivit ultimelor statistici, avem înregistrate în republică 56 de partide, puține dintre care au făcut politică, majoritatea – jocuri politice. De la o guvernare la alta, R. Moldova eșuează tot mai mult. Pe 5 noiembrie, în spațiul public își anunța apariția o nouă formațiune: Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), după ce, în septembrie, rândul la înregistrare și-l așteptau altele cinci: Partidul Național Moldovenesc, Mișcarea Alternativă Națională (MAN), Liga Orașelor și Comunelor, Statalitate, Partidul Regiunilor. Nu-i exclus ca, până la sfârșitul anului, să mai apară și altele.

60 plus… De câte partide ar mai avea nevoie R. Moldova ca să reușească?

Eleonora Cercavschi, Liceul Teoretic Ștefan cel Mare, Grigoriopol

Dacă am fi un stat civilizat, ne-ar fi de ajuns și două partide, ca în America. Dar nu suntem America. Și, fiindcă ne bălăcim într-o tranziție fără capăt, fiecare e cu jucăria sa. Zeci de partide de „stânga”, alte zeci de „dreapta”, deși între cele de „stânga” sau de „dreapta” mari diferențe nu sunt, doar că se cheamă diferit. Mi se pare că exagerăm. Da, suntem un stat democratic, fiecare are dreptul la opinie, dar nu fiecare opinie trebuie să aibă partid. Noi trebuie să tindem spre unificarea societății nu spre răzlețirea și antagonizarea ei. La începutul anilor ︐90, nu a existat niciun partid. Acest stat a fost creat și pus pe picioare cu o singură Mișcare de Renaștere Națională. Dar, acum, partide la tot pasul. Și rostul? Pe cine servesc ele? Mai multe partide nu înseamnă și mai multă democrație. În R. Moldova, nu există viață politică, ci piață politică… De aceea, și acest surplus de „marfă politică” pe piață.

Ion Negrei, istoric

Crearea de partide este apanajul unei societăți democratice, dar nici cele mai redutabile democrații nu fac abuz din asta. O societate democratică trăiește în perimetrul a câtorva partide. Avem și exemplul Marii Britanii, Statelor Unite, Italiei… Cu excesul acesta de partide, noi compromitem democrația. În R. Moldova, întotdeauna a fost încurajat pluripartidismul. Și încurajat din afară. Dar nu pentru consolidarea, ci pentru dezbinarea societății. Și lucrul acesta nu deschide nicio perspectivă R. Moldova… Nu avem niciun partid cu o respirație mai largă, cu lideri consacrați… Majoritatea nu rezistă nici măcar unui ciclu electoral, pentru că nu au nimic cu politica. Ce urmează? Decizia trebuie să aparțină electoratului la vot. Iar ceea ce nu prezintă valoare pentru societate trebuie radiat… Noi avem nevoie nu de 60 de partide, ci de o mișcare largă, populară, care să se focuseze pe interesele naționale, așa cum a fost la începutul anilor ︐90.

Ion Tăbârță, analist politic

Dreptul la asociere este unul dintre drepturile fundamentale în democrație. Din acest punct de vedere, legislația moldovenească este una democratică. Marea problemă a partidelor politice moldovenești este slaba lor instituționalizare. Partidele noastre sunt partide personalizate și, în funcție de ratingul politic al liderului, avem și scorul electoral al formațiunii. Structural, electoratul moldovenesc se împarte în câteva segmente: unionist, proeuropean, centrist oportunist, nostalgic post-sovietic și etnic pro-rus. Anume prin aceasta se explică că sistemul nostru electoral, care este unul proporțional, a propulsat în legislativ 3-5 partide. Slaba instituționalizare a partidelor politice a dus la schimbarea ofertelor proiectelor politice, în funcție de lider, dar nicidecum la dispariția cererii de proiecte politice, existentă pe diferite segmente ale electoratului.

Gheorghe Răileanu, consilier raional Cimișlia

Dacă voi zice că 60 de partide sunt prea multe, cred că nu spun nimic nou. În opinia mea, pluralismul politic poate fi asigurat și de numai două partide, dar ele trebuie să aibă viziune, concepte, experiență, potențial de administrare a statului, mâinile curate și mințile luminate… Cu părere de rău, lucrurile aici stau tot mai prost. Banii murdari, corupția își fac tot mai mult loc în politică. Interesul public preocupă tot mai puțin partidele. Nu toate, dar fenomenul ia proporții. Avem partide care s-au transformat din găști pe interese în grupări criminale organizate, finanțate și gestionate din exterior, care fac interese străine, așa cum e partidul lui Șor, Partidul Democrat și nu doar ele… Cred că justiția trebuie să se implice mai serios în ceea ce se întâmplă în politică la noi. Dar ordine vom putea face doar cu ajutorul Uniunii Europene, a instituțiilor europene.