SONDAJ 27 Martie 2023: despre Unire, tot la timpul trecut?
La data de 27 martie, 1918, după 106 ani de ocupație țaristă, Basarabia (Moldova de la est de Prut) se unea „în puterea dreptului istoric… cu Mama sa România”. 22 de ani mai târziu, în urma Pactului Stalin-Hitler, Rusia sovietică reocupă Basarabia, care pe 27 august 1991 se rupe de URSS și își declară Independența. În toți anii post-independență Unirea de la 1918 a fost celebrată la Chișinău cu precădere în mediul cultural și academic, mai rar în cel politic și totdeauna la timpul trecut, mai puțin din perspectiva ReUnirii cu Țara.
27 Martie 2023: despre Unire, tot la timpul trecut?
Alexandru Arseni, profesor universitar, doctor
Spre regret, la nivel oficial, Actul Unirii de la 1918 a fost și rămâne tratat cu precauție, mai mult ca un eveniment istoric – important, dar la timpul trecut, fără ca el să facă parte din actualitatea noastră. Exemplu: luni, în incinta clădirii Sfatului Țării unde s-a votat Unirea, a fost organizată o conferință științifică sub egida Asociației Istoricilor. La acest eveniment de spirit al unității naționale, legitimat la 1918, au participat în jur de 15 senatori și deputați din parlamentul de la București și tocmai un deputat de la Chișinău și ministrul Culturii – tot cu mesaje despre ce a fost, cum a fost și nicio vorbă clară despre ce ar urma să fie în continuare. Niciun cuvânt. Și asta, când și partenerii noștri externi nu exclud unirea cu România ca pe singura soluție de salvare a R. Moldova de la o agresiune din partea Rusiei. Și știți de ce? Pentru că nu convine. Pentru că nu vor să-și piardă funcțiile, pentru că nu vor să renunțe la confort și chilipiruri… Actorii se schimbă, piesa și scenariul rămân aceleași. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul și neavenit, dar efectele lui rămân și azi. Unirea mai există doar ca element de propagandă electorală, dar cum s-au terminat alegerile, începe împărțirea zonelor de interese.
Ion Negrei, istoric
Aniversarea a 105-a de la Unirea Basarabiei cu România nu aș zice că s-a limitat la doar evocarea momentului istoric din 27 martie, 1918. Manifestările din acest an au fost mult mai consistente. În primul rând, avem succesul acesta de legitimare a Limbii Române. Doi: conferința științifică din acest an a fost și ea la alt nivel, cu mesaje mult mai tranșante, de perspectivă, a existat și elementul ăsta de proiecție a unei situații de viitor, nu doar de trecut. Trei: s-au întâlnit și oficialitățile la nivel de parlamente și guverne. La Ialoveni a avut loc o manifestare cu totul specială: inaugurarea busturilor lui Alexandru Margheloman și Ion Inculeț, la care a fost președintele Camerei Deputaților din România, Ion Marcel Ciolacu, cu mai mulți senatori și deputați, plus miniștrii Apărării și Culturii din România și R. Moldova, precum și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Plus concertul de gală la Palatul Național. Este adevărat, au lipsit manifestările de stradă din alți ani, deși ele nu salvau mare lucru. Ceea ce trebuie remarcat e că există voință politică pentru apropierea dintre București și Chișinău. Autoritățile de la Chișinău și București sunt într-o colaborare foarte eficientă și asta e foarte mult.
Iurie Reniță, ex-ambasador în România
E un gest firesc și necesar de a-ți omagia înaintașii care au făcut Unirea de la 27 martie 1918. Fapta lor măreață a salvat Basarabia de teroarea și urgiile regimului totalitar stalinist pe parcursul a 22 de ani. În conjunctura actuală de securitate, care este în mare parte similară cu cea din anii 1917-1918, având în prim plan aceeași Rusie cu ambițiile sale imperiale, se impune o altă abordare, una pe potriva înaintașilor noștri. Oricât de pro-europeni ne-am declara, oricât de optimiști am fi că până în 2030 vom deveni parte integrantă a UE, realitățile și conjunctura regională de securitate se pot modifica nu neapărat în favoarea noastră. Tocmai din aceste considerente ce nu pot fi neglijate, e necesară revenirea în albia firească a ființei sale naționale a basarabenilor în marea familie românească, exact cum au procedat înaintașii noștri înțelepți. ReUnirea ne asigură 2 lucruri fundamentale și incontestabile: securitatea și stabilitatea sub umbrela protectoare a Alianței Nord-Atlantice și zona de prosperitate și dezvoltare în cadrul Uniunii Europene. Alte opțiuni politice mai avantajoase nu există.
