Șase măsuri pentru consolidarea securității cibernetice, convenite la ședința CNS: modernizarea sistemelor digitale și reformarea achizițiilor publice
Modernizarea infrastructurii digitale a statului, reformarea achizițiilor publice în domeniul tehnologiilor informaționale și introducerea unor mecanisme de monitorizare continuă a sistemelor guvernamentale se numără printre cele șase direcții de acțiune convenite vineri, 6 noiembrie, în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate (CNS), convocată de președinta Maia Sandu. Măsurile vin după atacul cibernetic masiv din luna octombrie, în urma căruia au fost accesate datele personale a aproximativ 450 de mii de cetățeni.
Una dintre măsurile stabilite prevede constituirea unui grup de lucru, condus de prim-ministru, care va avea la dispoziție o lună pentru a propune soluții sistemice de remediere a vulnerabilităților identificate și de consolidare a securității cibernetice. Acesta va analiza inclusiv riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale. Progresele vor fi evaluate peste trei luni, în cadrul unei noi ședințe a CNS.
Totodată, autoritățile își propun să modernizeze arhitectura sistemelor informaționale ale statului, astfel încât accesul la date să fie controlat mai strict, iar infrastructura digitală să fie uniformă și securizată. În acest sens, vor fi înlocuite sistemele învechite și vor fi stabilite termene clare pentru exploatarea acestora.
O altă direcție vizează reformarea achizițiilor publice în domeniul tehnologiilor informaționale. Aceasta ar urma să includă modificări legislative prin care să fie prioritizate standardele de calitate, selectarea furnizorilor de încredere și responsabilizarea acestora pentru securitatea sistemelor pe care le dezvoltă.
CNS a convenit și asupra introducerii unor reguli clare pentru întregul ciclu de viață al sistemelor informaționale, de la dezvoltare și testare până la operare, mentenanță și evaluarea periodică a riscurilor. Sistemele care nu vor mai corespunde cerințelor de securitate vor trebui înlocuite.
De asemenea, Guvernul urmează să elaboreze propuneri pentru clarificarea responsabilităților instituțiilor din domeniul tehnologiilor informaționale, eliminarea suprapunerilor de competențe și asigurarea unei coordonări mai eficiente în cazul incidentelor cibernetice.
A șasea măsură se referă la consolidarea mecanismelor de securitate cibernetică prin testări periodice, actualizări, monitorizare continuă, 24 de ore din 24, detectarea anomaliilor și remedierea rapidă a vulnerabilităților. În acest proces ar urma să fie utilizate inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială.
450 de mii de cetățeni, vizați de atacul cibernetic
Potrivit evaluărilor prezentate în cadrul ședinței, atacul cibernetic a vizat infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică (AGE), iar atacatorii au exploatat vulnerabilități ale sistemelor de autentificare și control al accesului, reușind să acceseze date din registrele a cel puțin zece instituții publice.
Atacul a început în seara zilei de 19 octombrie. Pe 20 octombrie au fost înregistrate aproximativ un milion de solicitări automate către sistemele guvernamentale, de 30 de ori mai multe decât media obișnuită. În aceeași zi, au fost extrase peste 260 de mii de înregistrări privind relațiile de rudenie.
Începând cu 21 octombrie, instituțiile au intervenit pentru a limita extragerea datelor, iar până pe 24 octombrie atacurile au fost blocate. Tentativele ulterioare de accesare neautorizată au fost, de asemenea, respinse.
Conform celor mai recente evaluări, au fost accesate datele personale a aproximativ 450 de mii de cetățeni, un număr mai mic decât cifrele vehiculate anterior. Persoanele vizate urmează să fie notificate de AGE.
În urma incidentului, Agenția a remediat problemele identificate în serviciul de autentificare MPass, a introdus verificări suplimentare privind dreptul de acces la date și a consolidat mecanismele de securitate ale platformelor guvernamentale.
Președinta Maia Sandu a atras atenția și asupra deficiențelor de coordonare și comunicare dintre instituțiile responsabile. Potrivit acesteia, problema a fost depistată cu întârziere, iar răspunsul instituțional nu a fost suficient de coordonat. Totodată, informarea publică nu a răspuns tuturor îngrijorărilor cetățenilor.
Lecții de securitate digitală pentru elevi și un ghid practic pentru cetățeni
Un subiect distinct al ședinței a vizat protejarea cetățenilor împotriva tentativelor de fraudă în care ar putea fi utilizate datele personale extrase în urma atacului.
Maia Sandu a precizat că incidentul nu a afectat integritatea datelor bancare și că deținerea unui cod IBAN nu permite, în sine, accesarea conturilor bancare. Totuși, datele personale ar putea fi utilizate în tentative de înșelăciune prin apeluri sau mesaje în care atacatorii se prezintă drept reprezentanți ai băncilor sau ai instituțiilor publice.
În acest context, băncile vor fi informate despre persoanele ale căror date au fost accesate, pentru a efectua verificări suplimentare în cazul unor eventuale tranzacții inițiate în numele acestora.
Totodată, instituțiile responsabile, inclusiv Ministerul Educației, vor pregăti o lecție-cadru pentru elevii de gimnaziu și liceu, axată pe protecția datelor personale și prevenirea fraudelor online. Centrul Național de Management al Crizelor, în cooperare cu Agenția pentru Securitate Cibernetică, va elabora un ghid practic de securitate digitală destinat cetățenilor.
Președinta a îndemnat cetățenii să nu divulge parole, coduri PIN sau date de card prin telefon ori SMS și să verifice solicitările suspecte contactând direct instituțiile vizate, prin canalele oficiale. Pentru intervenții imediate, aceștia sunt îndemnați să apeleze 112.
Maia Sandu a subliniat că atacurile cibernetice reprezintă o amenințare tot mai serioasă la adresa securității naționale, dar că R. Moldova trebuie să continue procesul de digitalizare, concomitent cu investițiile în securitatea infrastructurii și educația digitală.
„Nu trebuie să renunțăm la digitalizare și la folosirea serviciilor digitale, în special într-un stat mic ca R. Moldova. Digitalizarea este calea spre creșterea eficienței, dar și spre îmbunătățirea accesului la serviciile publice”, a declarat șefa statului.
