REUTERS Războiul se extinde în Marea Neagră, un test al liniilor roșii ale NATO

După șapte atacuri asupra navelor de marfă în apropierea statelor membre NATO, România și Bulgaria, luna trecută, alianța militară condusă de SUA a declarat că va desfășura aeronave de patrulare maritimă, radare și drone pentru a-și consolida flancul estic în Marea Neagră.

Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar în afara apelor românești. Iar săptămâna trecută, o navă container greacă a fost scufundată de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei. Atacurile neîncetate arată cum escaladarea războiului maritim dintre Rusia și Ucraina se extinde într-o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, care a lăsat expuse statele membre de coastă, precum România și Bulgaria, conform unei analize Reuters.

Analiștii militari au declarat că nu au nicio îndoială că acestea au fost atacuri rusești. O dronă navală văzută pe înregistrarea video a ultimului atac semăna cu o variantă rusească, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey.

„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător senior la think-tank-ul RUSI, cu sediul la Londra.

Rusia neagă că ar fi vizat vecinii Ucrainei cu drone și afirmă că guvernele europene sunt cele care escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol.

Un analist spune că Rusia testează linii roșii

Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea sau navigau spre sau dinspre un canal românesc cheie folosit de Ucraina pentru exporturi. Una se afla în apele teritoriale românești, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a acesteia sau a Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului Mării Negre pentru think-tank-ul Institutului Orientului Mijlociu cu sediul la Washington, a declarat că atacurile Rusiei au ținut cont de aversiunea Occidentului față de escaladare.

„Este vorba despre testarea acestor linii roșii, fiind pe deplin conștienți că vom face tot posibilul pentru a lua cele mai minime măsuri”, a spus Joja, făcând o comparație cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian NATO din ultimii ani.

Un oficial NATO a declarat că acțiunile Rusiei care vizează descurajarea aliaților NATO de a sprijini Ucraina reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității și că angajamentul alianței de a-și apăra toți membrii, inclusiv pe cei de la Marea Neagră, este „de neclintit”.

Oficialul a spus că există o nevoie clară de capabilități contra-drone eficiente din punct de vedere al costurilor, dar că alianța s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în capacități contra-drone în următorii cinci ani.

Marea Neagră este o cale navigabilă crucială

Pentru România, Marea Neagră este o cale navigabilă crucială pentru comerț și găzduiește proiectul său offshore Neptun Deep, care o va face cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. Neptun Deep a fost abordat de o dronă navală în august.

Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar a evitat să atribuie atacuri individuale, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a dat vina pe Rusia, dar a spus că unele dintre atacuri par să o beneficieze.

Atacurile vin într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, concentrându-se pe China. SUA a retras anul trecut 1000 de soldați din România.

„Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil dorește să-l folosească”, a declarat un oficial român de rang înalt. „Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele lor se concentrează în prezent spre nord și spre țările baltice.”

În timp ce NATO și-a consolidat „prezența avansată sporită” pentru țările baltice și Polonia, Joja a declarat că nu a făcut același lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureștiului.

„Bruxelles și Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO.”

Oficialul român a subliniat nevoia stringentă a României de interceptoare sol-aer și sisteme radar pentru a contracara amenințările.

Joja a declarat că disponibilitatea limitată a armelor interceptoare ieftine, exacerbată de războiul din Iran, este o problemă centrală pentru Occident.

Aproape 400 de nave lovite în anul trecut

Creșterea numărului de atacuri asupra transporturilor maritime din Marea Neagră a strangulat o conductă majoră pentru exporturile de cereale și petrol utilizate de Rusia și Ucraina.

Cele două părți au atacat 317 nave comerciale și de altă natură în Marea Neagră și Marea Azov între mai și octombrie, o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave atacate în semestrul precedent, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Ritmul atacurilor a fluctuat înainte de a cincea aniversare a invaziei la scară largă a Rusiei din februarie.

Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, comparativ cu 92 de atacuri rusești în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie, Rusia a efectuat 38, comparativ cu 5 atacuri ucrainene, a declarat Ambrey.

Porturile au fost afectate puternic, iar exporturile s-au micșorat, forțând Rusia și Ucraina să caute rute alternative de export.

Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone metrice de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, în scădere de la 4,74 milioane de tone metrice în aceeași lună a anului trecut, conform datelor rusești privind exporturile, consultate de Reuters.

Ucraina a suspendat operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie din cauza atacurilor rusești, determinând-o să redirecționeze volumele către porturile fluviale de pe Dunăre și mai departe prin Canalul Sulina al României și spre sud prin secțiunea românească a Mării Negre.

Chiar și cu această rută alternativă, exporturile portuare de cereale ale Ucrainei au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în septembrie anul trecut, au arătat datele guvernamentale.

Reducerea în continuare a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, testarea NATO fiind obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene.