Reacția ministrului Educației, Dan Perciun, la propunerea lui Ion Ceban, de a iniția un referendum local în Chișinău privind direcțiile de învățământ. „Niciun plan clar din partea Primăriei pentru rezolvarea problemei”
Ministrul Educației, Dan Perciu, a venit cu o reacție la propunerea primarului capitalei, Ion Ceban, de a iniția un referendum local în Chișinău pentru a consulta cetățenii dacă sunt de acord ca direcțiile de învățământ să treacă din subordinea autorităților locale în subordinea Ministerului Educației.
Potrivit ministrului, „nu este nevoie de niciun referendum pentru a afla ce cred părinții și profesorii din Chișinău despre cei 6 ani de administrare a școlilor din municipiu. Este suficientă o vizită în instituțiile din oraș. Clase arhipline. Lipsă de viziune. Niciun plan clar din partea Primăriei pentru rezolvarea problemei”.
„Primarul nu a reușit nici măcar să constituie până la capăt un grup de lucru, nemaivorbind de aprobarea unui plan elementar de acțiuni pentru combaterea supraaglomerării școlare. În 6 ani, peste 1 miliard de lei pentru școli și grădinițe au rămas nevalorificați de Primărie. Bani puși la dispoziție de Guvern, dar necheltuiți din cauza administrării financiare precare. Câte școli puteau fi reparate din acești bani? Câte grădinițe puteau fi modernizate? Câte locuri noi puteau fi create pentru copii? Grupele cu program prelungit au fost transformate într-o polemică interminabilă: ba se finanțează, ba nu. Timp de 3 ani, părinții au fost ținuți într-o zonă continuă de incertitudine. Doar datorită insistenței consilierilor PAS s-a reușit continuarea finanțării, deși primarul încă în 2024 intenționa să renunțe la susținerea acestora. Părinții ar avea multe de spus și despre plățile informale din școli.
Astăzi avem zero școli în municipiu care au implementat sistemul guvernamental de plăți MPay — un instrument simplu prin care banii cash pot fi scoși din școli, iar colectările ilicite pot fi prevenite. Directorii, la rândul lor, ar avea multe de spus, dacă nu s-ar teme de repercusiuni: despre presiuni politice, hărțuire, abuz verbal și birocrație excesivă impusă de unii funcționari din direcțiile municipale”, a scris Dan Perciun.
La fel, ministrul a declarat că în Chișinău aproape 50% din funcțiile din direcția educație sunt vacante și că pentru sistem, „reforma va însemna o aliniere mai bună între politicile promovate de Ministerul Educației și ceea ce se întâmplă zi de zi în școli: debirocratizare, creșterea autonomiei școlare, integrarea corespunzătoare a copiilor cu cerințe educaționale speciale, combaterea plăților informale și depolitizarea instituțiilor de învățământ”.
Astăzi, 28 mai, primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat că partidul pe care-l conduce, Mișcarea Alternativă Națională (MAN) va iniția un referendum local în Chișinău pentru a consulta cetățenii dacă sunt de acord ca direcțiile de învățământ să treacă din subordinea autorităților locale în subordinea Ministerului Educației. La fel, Ceban a menționat că partidul va propune un referundum în contextul reformei administrativ-teritoriale.
„MAN va iniția procedura de referendum. Vreți european? Haideți să fim ca în Olanda, ca în Franța, ca în multe alte state. Să întrebăm oamenii, ei își doresc acest lucru? Ceea ce vrea PAS, peste noapte. Ei își doresc să fie intimidați cu lichidarea primăriilor și într-un fel speriați că vor rămâne fără bani dacă nu o vor face. (…) O să rog juriștii să se ocupe de acest lucru. În primul rând, așa-numita reformă a administrației publice locale și a doua, cu siguranță, legată de școli în acest context”, a declarat Ion Ceban.
Conceptul reformei administrației publice locale
Pe 8 aprilie, a fost făcut public Conceptul de reformă a administrației publice locale. Tranziția de la 32 de raioane la 10 raioane, transformarea raionului Taraclia în municipiu de nivelul II, cu APL de nivelul întâi în componența sa, și acordarea „de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților care se vor amalgama” sunt câteva soluții prevăzute în reforma APL.
Documentul conține patru obiective: Primării puternice prin consolidare administrativ-teritorială; Primării puternice prin autonomie financiară sporită; Primării puternice prin capacitate instituțională reală și Primării puternice prin transparență, servicii accesibile și cetățeni implicați.
Potrivit documentului, „reforma nu mai poate fi amânată”, pentru că, zilnic, primarii și consilierii locali din R. Moldova gestionează comunitățile cu resurse limitate, ceea ce ar afecta calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor. Astfel, peste 87% dintre primăriile din R. Moldova au sub 3000 de locuitori.
„Cauza principală ține de sistemul administrativ care nu a fost adaptat la realitățile demografice și economice actuale. Primăriile sub 3000 de locuitori, care reprezintă 87,6% din totalul primăriilor se confruntă cu multiple constrângeri sistemice: bază demografică redusă, autonomie financiară limitată structural, ponderea redusă a veniturilor proprii, costuri administrative ridicate, acces redus la servicii esențiale de bază (apă, canalizare) (…)”, se menționează în Conceptul de reformă.
Totodată, conform documentului, integrarea europeană pune pe masa R. Moldova „oportunități de finanțare fără precedent, autoritățile trebuie să aibă capacități pentru a putea absorbi aceste fonduri”.
