RAPORT Implicarea procurorului în trei cauze în care statul a fost condamnat la CtEDO, inclusiv în dosarul lui Stoianoglo – analizate de Comisie în cadrul evaluării șefului PCCOCS, care a promovat exercițiul

Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, care a promovat evaluarea integrității financiare și etice, a trebuit să explice Comisiei implicarea sa în dosarele fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, dar și în alte două cauze penale în care statul a fost condamnat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

Furtuna a fost evaluat de către Comisia de evaluare a procurorilor în calitatea sa anterioară de procuror în Procuratura Anticorupție. ZdG a analizat raportul Comisiei și vă prezintă temeiurile care au stat la baza concluziei pozitive.

Inițial, Completul l-a notificat pe procuror că nu a identificat aspecte care ar genera dubii privind conformitatea cu criteriile de integritate etică și financiară și l-a invitat să participe la o audiere publică în data de 25 iulie.

După audiere, în cadrul evaluării integrității etice, „în virtutea noilor informații care au devenit publice”, Completul a decis să analizeze „două probleme” cu referire la implicarea lui Furtuna, în calitatea sa de procuror, în cauze penale, care au determinat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) să constate încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, Completul a analizat și a solicitat clarificări suplimentare cu privire la implicarea acestuia în trei cauze examinate de CtEDO, în care au fost constatate încălcări, și într-o cauză pendinte la CtEDO.

„Aspecte care au generat anumite dubii în timpul evaluării, dar fie au fost atenuate, fie nu duc la nepromovarea evaluării”

Conform raportului de evaluare, aspecte legate de una dintre cauzele în care CtEDO a constatat încălcări și cele legate de cauza pendinte la CtEDO au fost „atenuate până de audiere”, în timp ce aspectele legate de celelalte două cauze în care CtEDO a constatat încălcări au fost „atenuate după audiere”.

Implicare lui Furtuna în cauza Stoianoglo v. Moldova, hotărârea CtEDO din octombrie 2023

La 24 octombrie 2023, CtEDO a emis o hotărâre în cauza Stoianoglo v. R. Moldova. Urmărirea penală împotriva procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo, care a fost pornită în octombrie 2021, „a avut o largă acoperire mediatică”, notează Comisia.

Completul a constatat că cererea lui Alexandr Stoianoglo adresată CtEDO nu se referea la conduita sau acțiunile/inacțiunile lui Victor Furtuna, „ci reflecta o problemă legislativă, care a fost ulterior remediată de Parlament prin modificarea legii cu privire la Procuratură”. Acest subiect a fost „atenuat” până la
audiere.

Implicarea procurorului într-o cauză, pendinte la CtEDO, care a rezultat dintr-o altă cerere depusă de Alexandr Stoianoglo

La 19 ianuarie 2022, Alexandr Stoianoglo a depus o cerere la CtEDO. În această cerere, Alexandr Stoianoglo a invocat încălcarea art. 5 § 1 lit. c), art. 11 și 18 din CEDO (dreptul la libertate și la siguranță; libertatea de întrunire și de asociere; limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor, n.r.) atunci când a fost plasat în arest la domiciliu, iar ulterior a fost eliberat sub control judiciar. CtEDO a întrebat Guvernul R. Moldova dacă materialele prezentate de Procuratură (și pe care s-au bazat instanțele naționale) pentru a-l aresta pe Alexandr Stoianoglo erau suficiente pentru a convinge un observator obiectiv că Stoianoglo ar fi putut comite infracțiunile care i se imputau.

De asemenea, CtEDO a întrebat Guvernul R. Moldova dacă a existat o încălcare a dreptului la libertatea de întrunire al lui Alexandr Stoianoglo, având în vedere că prin decizia sa din 9 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a interzis prezența în locurile în care aveau loc adunări publice de orice fel, inclusiv în locurile în care aveau loc dezbateri și comunicate publice.

Completul a stabilit că, la 5 octombrie 2021, Furtuna, care fusese desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să investigheze acuzațiile aduse de un deputat (Lilian Carp, n.r.) împotriva procurorului general de atunci, a pornit urmărirea penală împotriva acestuia pentru următoarele acuzații: depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, afiliat lui Veaceslav Platon. În aceeași zi, procurorul a dispus reținerea lui Alexandr Stoianoglo pentru 72 de ore. În ordonanța prin care s-a dispus reținerea lui Stoianoglo, Furtuna a subliniat riscul eschivării persoanei de la urmărire penală și judecată, precum și de împiedicare a aflării adevărului de către organul de urmărire penală.

La 7 octombrie 2021, Victor Furtuna a solicitat un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile. La 8 octombrie, Judecătoria Chișinău a dispus în privința lui Alexandr Stoianoglo măsura preventivă „arestul la domiciliu” pe un termen de 30 de zile. Această soluție a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău.

Completul a menționat că, pentru a evalua caracterul rezonabil al suspiciunilor că Alexandr Stoianoglo ar fi comis infracțiunile care i-au fost imputate, Furtuna (și instanțele naționale) „s-au bazat în principal pe următoarele materiale, dintre care unele fuseseră prezentate anterior CSP”:

• o serie de articole de investigație publicate în mass-media, care relatează rolul lui Alexandr Stoianoglo într-o inițiativă legislativă din 2011 care a dus la modificarea legislației naționale cu privire la prevenirea spălării banilor (completate cu rapoarte privind reforma justiției în R. Moldova și Laundromatul rusesc, realizate de grupuri de experți) și legăturile acestuia cu Veaceslav Platon, inclusiv „o anchetă cuprinzătoare” cu privire la faptul că soția lui Alexandr Stoianoglo ar fi devenit în 2021 beneficiarul final al două companii ucrainene atribuite lui Veaceslav Platon, realizată de jurnaliști ucraineni;
• extrase din registrele oficiale care leagă aceste două companii (în calitate de acționari) de o bancă moldovenească care a fost implicată în Laundromatul rusesc;
• textul discursului public al lui Alexandr Stoianoglo din 2021 privind nevinovăția lui Veaceslav Platon, contrar deciziei finale a CSJ din 2020 în cauza penală împotriva lui Veaceslav Platon;
• un act procesual-penal care atestă că în cadrul percheziției efectuată în biroul de serviciu al lui Alexandr Stoianoglo la data de 5 octombrie 2021 a fost ridicată agenda sa personală, în care erau menționate mai multe întâlniri cu Veaceslav Platon în perioada anilor 2020 – 2021;
• declarația anuală de avere și interese personale pentru anul 2020 a lui Alexandr Stoianoglo depusă la ANI, în care nu era menționat pretinsul control al soției sale asupra celor două companii ucrainene;
• acte oficiale ale Procuraturii Generale care atestă că Alexandr Stoianoglo, contrar prevederilor legale, a dispus achitarea unei indemnizații de concediere unui fost procuror.

Completul a stabilit, de asemenea, că arestul la domiciliu dispus în privința lui Alexandr Stoianoglo, a fost prelungit succesiv până la 9 decembrie 2021. La această dată, Curtea de Apel Chișinău a înlocuit arestul la domiciliu cu măsura preventivă liberare provizorie sub control judiciar, însoțit de obligația stabilită pentru Stoianoglo de a nu fi prezent în locuri unde aveau loc adunări publice de orice fel, inclusiv locuri unde se desfășurau dezbateri și comunicate publice.

Fiind întrebat în cadrul celei de-a patra runde de întrebări despre rolul său în dispunerea acestei obligații pentru Alexandr Stoianoglo, Furtuna a explicat că a solicitat arestul la domiciliu ca măsură preventivă și Curtea de Apel Chișinău nu l-a întrebat despre opinia sa cu privire la dispunerea obligației. Completul a analizat procesul-verbal al ședinței Curții de Apel Chișinău din data de 9 decembrie 2021 și decizia judecătorească, constatând că procurorul nu și-a exprimat opinia cu privire la dispunerea de către instanță a unei potențiale obligații de acest fel, „întrucât aceste restricții specifice au fost dispuse de instanță din proprie inițiativă”.

„În absența unor elemente vădit nerezonabile în comportamentul sau acțiunile subiectului, care ar indica lipsa oricărei legături între faptele stabilite, legea aplicabilă și rezultatul procedurii, dar și în virtutea statutului pendinte al cererii lui Alexandr Stoianoglo la CtEDO, această problemă a fost atenuată înainte de audiere”, a concluzionat Completul.

Implicarea procurorului în dosarul unei femei decedate în urma violenței domestice: Contribuția lui Furtuna la încălcarea aspectului procedural „nu a fost decisivă”

După audierea lui Furtuna, Comisia notează că „au apărut informații publice” cu privire la implicarea acestuia în cauza Vieru v. Republica Moldova.

La 19 noiembrie 2024, CtEDO a pronunțat o hotărâre în cauza Vieru v. Republica Moldova, în care s-a constatat că au existat mai multe încălcări, iar statul a fost obligat să achite 20 de mii de euro. Această cauză se referă la omisiunea autorităților moldovenești de a proteja în mod eficient sora reclamantului (T.) de violența domestică care a culminat cu moartea acesteia și de a efectua o anchetă eficientă a circumstanțelor violenței care au dus la moartea ei.

Având în vedere că răspunsul Agentului Guvernamental și dosarul CtEDO în cauză „nu au oferit o claritate deplină”, la data de 13 august 2025, Comisia a solicitat Procuraturii municipiului Chișinău o copie a dosarului penal privind ancheta circumstanțelor morții T. Procuratura municipiului Chișinău a furnizat Comisiei o copie a cauzei penale, cu mențiunea că „aceasta a fost gestionată de procurorul Victor Furtuna până la 7 decembrie 2016. Procurorul Victor Furtuna nu a adoptat hotărâri de soluționare a urmăririi penale. Astfel, Comisiei i se prezintă materialele scanate ale dosarului penal, în format electronic, acumulate până la 7 decembrie 2016. Or, restul materialelor nu se referă la activitatea subiectului”.

Furtuna a fost implicat doar în urmărirea penală legată de decesul femeii, nu și în procedurile privind emiterea ordonanțelor de protecție, proceduri contravenționale și penale privind acuzații de violență domestică, vătămări corporale și încălcarea ordonanțelor de protecție.

La data de 22 august 2016, T. a căzut de la etajul al cincilea, din apartamentul său. La data de 12 octombrie 2016, ea a decedat în urma leziunilor suferite. La data de 8 septembrie 2016, poliția a inițiat urmărirea penală împotriva lui I.C. (fostul soț) pe faptul determinării la sinucidere sau încercării de sinucidere. Furtuna a fost desemnat să conducă urmărirea penală. La data de 7 decembrie 2016, cauza penală a fost retrasă din gestiunea procurorului, întrucât acesta a fost delegat temporar la o altă procuratură.

La data de 29 decembrie 2016, un alt procuror (V.L.) a dispus încetarea urmăririi penale, concluzionând că nu există elementele infracțiunii. Această decizie a fost anulată la 14 februarie 2017. La 9 iulie 2018, un alt procuror (S.Z.) a dispus din nou încetarea urmăririi penale, concluzionând că fapta nu întrunea elementele constitutive ale infracțiuni.

CtEDO a concluzionat că ancheta privind circumstanțele morții T. a fost deficitară. Căderea T. de la etajul cinci și moartea sa ca urmare a leziunilor suferite au avut loc în contextul a cel puțin doi ani de violență domestică recurentă și anchete ineficiente. Urmărirea penală în privința lui I.C. sub învinuirea de determinare la sinucidere a fost pornită cu promtitudine, dar a fost încetată aproape doi ani mai târziu, concluzionând că moartea ei ar fi putut fi un accident.

În hotărârea sa, CtEDO a menționat următoarele cu privire la încălcarea art. 2 din CEDO:

• În pofida antecedentelor cunoscute de violență domestică, ancheta a fost inițiată în temeiul art. 150 din Codul penal (determinare la sinucidere sau tentativă de sinucidere), care era mai puțin potrivit circumstanțelor cauzei, decât în baza prevederilor care incriminau violența în familie care au determinat sinuciderea.
• Procurorul (nu Furtuna, dar cel care a clasat cauza în 2018) s-a bazat pe declarații din auzite potrivit cărora T. nu își amintea despre evenimente în timpul spitalizării sale. Dar T. nu ar fi fost audiată direct, deși ea a decedat din cauza rănilor suferite la mai mult de o lună după pornirea urmăririi penale.

În ceea ce privește neînceperea urmăririi penale în conformitate cu temeiul juridic adecvat, CtEDO a admis că acesta nu a constituit un element decisiv, întrucât art. 150 din Codul penal impunea, de asemenea, evaluarea unei posibile umiliri sistemice care ar fi putut-o determina pe T. să se sinucidă.

Completul a subliniat că prevederile Codului penal, în vigoare la 22 august 2016, nu permiteau urmărirea penală a unui fost soț pentru acte de violență domestică, deoarece acesta nu mai era considerat membru al familiei.

„În ceea ce privește omisiunea audierii T., Completul observă că, în perioada imediat următoare presupusei tentative de sinucidere, din materialele cauzei penale reiese că starea de sănătate a victimei era foarte gravă, aceasta fiind internată în secția terapie intensivă. Prin urmare, Completul consideră că este imposibil să se stabilească, cu un grad rezonabil de certitudine, că circumstanțele permiteau o audiere eficientă a T. după căderea sa.

Comisia reține că subiectul a condus urmărirea penală pentru o perioadă relativ scurtă. Mai mult, nu subiectul a fost cel care a decis încetarea urmăririi penale împotriva lui I. C., ceea ce a constituit un factor major în concluzia CtEDO cu privire la eșecul statului de a efectua o anchetă eficientă asupra circumstanţelor morții T.”, se menționează în raport.

Comisia a concluzionat că contribuția lui Furtuna la încălcarea art. 2 din CEDO (aspectul procedural) „nu a fost decisivă” și „nu poate fi considerată drept un comportament/acte arbitrare”. Astfel, această problemă a fost atenuată după audiere.

Implicarea procurorului în cauza Mătăsaru v. R. Moldova: „Nu a avut niciun rol în reținerea sau detenția acestuia”

După audierea lui Furtuna, Completul a fost informat cu privire la acuzațiile publice referitoare la implicarea acestuia în cauza Mătăsaru v. Republica Moldova.

Completul a stabilit că, la data de 30 noiembrie 2021, CtEDO a pronunțat o hotărâre în cauza Mătăsaru v. Republica Moldova, în care s-a constatat că au existat încălcări. Acest caz se referă la reținerea și detenția lui Anatol Mătăsaru timp de trei zile, urmată de condamnarea sa pentru organizarea unui
protest individual în fața sediului Procuraturii Anticorupție, în care a folosit un vas de toaletă și a simulat utilizarea acestuia.

La data de 9 septembrie 2025, Procuratura municipiului Chișinău (Oficiul Buiucani) a informat Comisia că nu deține cauza penală, deoarece aceasta a fost transmisă spre examinare în instanță, menționând, de asemenea, că Furtuna nu a fost procurorul responsabil de acest caz.

Completul de evaluare a subliniat că dosarul penal împotriva lui Anatol Mătăsaru, privind faptele sale de huliganism și arestarea sa preventivă pentru 72 de ore, a fost gestionat de un alt procuror de la Procuratura Buiucani (M.P.), „după cum reiese din materialele acumulate de către Complet și din răspunsurile la runda de întrebări post-audiere, furnizate de subiectul evaluării”.

Completul constată că, la data de 1 februarie 2016, a fost depusă o plângere penală împotriva polițiștilor care l-au reținut în mod abuziv pe Anatol Mătăsaru, la sediul judecătoriei Buiucani. Furtuna a fost procurorul însărcinat cu anchetarea acestui caz. În această calitate, el i-a audiat pe Anatol Mătăsaru, un martor şi polițiștii în cauză. De asemenea, el a examinat înregistrările relevante ale camerelor de supraveghere video. La data de 4 martie 2016, procurorul a decis refuzul în pornirea urmăririi penale, concluzionând că nu existau elementele constitutive ale infracțiunii. La data de 15 iulie 2016, un judecător de instrucție a anulat ordonanța lui Furtuna de refuz în pornirea urmăririi penale. Ulterior, un alt procuror a decis, de asemenea, refuzul în pornirea urmăririi penale. Plângerea penală a fost în cele din urmă respinsă printr-o decizie a Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017.

„Subiectul nu a fost responsabil de gestionarea dosarul penal împotriva lui Anatol Mătăsaru și nu a avut niciun rol în reținerea sau detenția acestuia. Încălcarea art. 10 din CEDO, constatată de CtEDO, a fost suficientă pentru a susține că detenția lui Anatol Mătăsaru nu ar fi putut fi considerată lipsită de caracter arbitrar”, a notat Completul.

Victor Furtuna a fost numit în funcția de procuror în Procuratura Buiucani a municipiului Chișinău în noiembrie 2011. La 2 mai 2019, a fost numit procuror în Procuratura Anticorupție. Din 17 ianuarie 2023, Victor Furtuna a fost delegat în funcția de procuror-șef interimar al PCCOCS. În noiembrie 2024, Furtuna a câștigat concursul public pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS. În iulie 2025, acesta a participat și la concursul pentru funcția de procuror general.

După ce a promovat evaluarea, Victor Furtuna a fost numit în funcția de procuror-șef al PCCOCS prin ordinul semnat la 11 noiembrie de procurorul general interimar Alexandru Machidon, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

Raport de Evaluare v. FURTUNA RO 22.09.2025 (1) by Ziarul de Gardă