Promo-LEX: R. Moldova datorează Rusiei 17,5 milioane de dolari. Asociația propune ca o parte din bani să ajungă la victimele din regiunea transnistreană

Promo-LEX propune un mecanism prin care R. Moldova să achite victimelor din regiunea transnistreană despăgubirile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), să preia creanțele acestora și să recupereze ulterior banii de la Federația Rusă, în primul rând prin compensarea cu datoria de stat față de guvernul rus, anunță Asociația printr-un comunicat.

Promo-LEX susține că a transmis, pe 2 noiembrie 2026, Președinției, prim-ministrului, viceprim-ministrului pentru reintegrare și Biroului politici de reintegrare o opinie juridică privind plata și recuperarea sumelor datorate de Federația Rusă victimelor din regiunea transnistreană. Propunerea are două componente: statul plătește victimelor sumele stabilite de Curte, apoi le recuperează de la Federația Rusă.

În acest context, Promo-LEX solicită Guvernului să aprobe un proiect de lege și Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să transmită Federației Ruse o notă verbală de plată. „La reuniunea Comitetului de Miniștri din decembrie 2026, R. Moldova poate propune un registru al creanțelor neplătite de Federația Rusă și un fond de compensare, după modelul mecanismelor create pentru Ucraina. Propunerea de a finanța plata în avans din Fondul de convergență a fost transmisă și în consultarea publică a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la fond, încheiată la 3 noiembrie 2026”, se menționează în comunicatul instituției.

Victimele și sumele datorate

Potrivit Promo-LEX, între 2004 și mai 2026, CtEDO s-a pronunțat în 65 de cauze cu reclamanți din regiunea transnistreană. În 46 dintre acestea, Curtea a constatat încălcări numai în sarcina Federației Ruse, care exercită controlul efectiv asupra regiunii.

„Cauzele privesc detenții dispuse de așa-numitele instanțe de la Tiraspol (23 de cauze), tratamente inumane și lipsa asistenței medicale în detenție (20 de cauze), decese (4 cauze), percheziții și evacuări, confiscarea autovehiculelor cu numere moldovenești, pierderea terenurilor și a altor bunuri (12 cauze), precum și încălcări ale libertății de religie, de exprimare, de întrunire și de circulație.

Cele mai numeroase grupuri de reclamanți sunt fermierii și comunitățile școlare. Peste 1600 de proprietari de terenuri din satele raionului Dubăsari, printre care Cocieri, Doroțcaia, Pîrîta și Molovata Nouă, nu mai au acces din 2004 la terenurile situate dincolo de traseul spre Rîbnița. Curtea le-a acordat în 2018 câte 1500 de euro, iar alți 42 de fermieri au obținut o hotărâre similară. Peste 180 de elevi, părinți și profesori ai școlilor cu predare în grafie latină au obținut hotărâri în 2012, 2018 și 2019, cei din cauza Catan cu câte 6000 de euro de persoană. Printre ceilalți reclamanți se află un jurnalist condamnat pentru „spionaj” și un tânăr bolnav de astm deținut fără tratament. În total, peste 1800 de persoane așteaptă plata. Cu dobânzile de întârziere, datoria Federației Ruse față de aceste victime se ridică la circa 7,23 milioane de euro, adică aproximativ 145,2 milioane de lei”, mai menționează Promo-LEX.

Refuzul Federației Ruse

Federația Rusă a plătit în doar trei cauze privind regiunea transnistreană. Toate celelalte sume, începând cu hotărârea Marii Camere în cauza Catan și alții, din 19 octombrie 2012, au rămas neplătite, conform Asociației.

„În 2022, Procuratura Generală a Federației Ruse a răspuns Promo-LEX că aceste hotărâri „nu pot fi executate, întrucât contravin fundamentelor constituționale ale Federației Ruse”, iar o lege federală din iunie 2022 a exclus executarea hotărârilor devenite definitive după 15 martie 2022. Refuzul este sistematic. Potrivit Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, la sfârșitul anului 2025 Federația Rusă nu plătise în 1748 de cauze, iar suma restantă depășea 3 miliarde de euro. Creanțele victimelor din regiunea transnistreană reprezintă sub 0,25% din această sumă”, precizează Asociația.

Propunerea Promo-LEX

Promo-LEX propune ca statul să plătească victimelor, în avans, sumele acordate de Curte, inclusiv dobânzile, și să se subroge în drepturile lor. „Din ziua plății, R. Moldova devine creditorul Federației Ruse pentru sumele achitate. Datoria Rusiei nu se stinge: ea trece în patrimoniul statului, care o poate urmări cu mijloacele proprii unui stat. Plata nu presupune recunoașterea vreunei răspunderi a Republicii Moldova pentru încălcările constatate. Opinia include proiectul unei legi speciale, pe care Promo-LEX solicită Guvernului să îl aprobe și să îl prezinte Parlamentului până la 31 decembrie 2026”, susține Asociația.

Costul pentru bugetul de stat

Potrivit Promo-LEX, întreaga datorie, cu dobânzi, este de circa 145,2 milioane de lei. Plata poate fi eșalonată pe doi ani bugetari, cu prioritate pentru cauzele cele mai vechi și pentru beneficiarii în vârstă.

„Pentru comparație, statul va cheltui în 2026 peste 500 de milioane de lei pentru locuitorii regiunii, iar în Fondul de convergență s-au acumulat peste 218 milioane de lei în primul semestru. Mecanismul are precedent: din 2015, Statele Unite plătesc victimelor cu hotărâri neexecutate împotriva statelor care sponsorizează terorismul și le preiau creanțele, iar fondul creat în acest scop a plătit peste 7 miliarde de dolari”, se mai spune în comunicat.

Recuperarea sumelor de la Federația Rusă

Conform Promo-LEX, R. Moldova datorează Guvernului Federației Ruse circa 17,5 milioane de dolari dintr-un împrumut mai vechi, raportat de Ministerul Finanțelor ca restant din cauza unor factori externi. După preluarea creanțelor, statul poate propune Moscovei stingerea lor prin compensare cu această datorie, printr-un protocol între cele două guverne. Până la încheierea protocolului, R. Moldova poate suspenda plata datoriei, cu titlu de contramăsură permisă de dreptul internațional, în limita creanțelor preluate de la propriii cetățeni.

Vadim Vieru, avocat și expert asociat în cadrul Asociației Promo-LEX: „Unii dintre acești oameni au câștigat la CtEDO în 2012 și așteaptă de atunci. Federația Rusă nu va plăti de bunăvoie, iar mulți dintre reclamanți sunt deja în vârstă. Dacă statul face acest pas, cei care au avut curajul să se adreseze Curții vor simți că autoritățile sunt de partea lor. Mesajul ajunge și la celelalte state: angajamentele asumate la Strasbourg se respectă, oricât de mare ar fi statul care refuză. Soluția este legală, iar bugetul o permite”.