Profil de integritate: Ion Groza. Deputat PAS, în trecut membru al partidelor conduse de Urecheanu și Filat
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.
Profilurile sunt publicate pe pagina web Moldova Curată în perioada 1-24 septembrie 2025. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici. Profilurile altor candidați pot fi citite aici.
Informații generale
Ion Groza (59 de ani) este deputat din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate și candidează pentru un nou mandat, fiind pe poziția 27 pe lista electorală a PAS. De meserie este profesor de religie. Până în anul 2000 a activat în diferite structuri creștine și cu misiune socială. Din anul 2015 până în anul 2019 a fost președinte al raionului Cahul, apoi a devenit deputat.
Integritatea în activitatea politică și de partid
Membru în două partide, apoi deputat neafiliat. Prima formațiune la care s-a afiliat Ion Groza a fost Blocul Electoral „Moldova Noastră”, condusă de Serafim Urecheanu. În anul 2003 a devenit consilier raional la Cahul din partea acestui bloc, iar la următoarele alegeri, din 2007, a obținut un nou mandat de consilier, candidând cu aceeași formațiune. După ce blocul s-a destrămat, a candidat în 2011 și în 2015 cu Partidul Liberal-Democrat, condus de Vlad Filat. Ca reprezentant al acestei formațiuni a fost ales președinte al raionului Cahul, funcție pe care a deținut-o până în 2019.
Însă, la un an de la intrarea în funcție, în august 2016, Ion Groza, împreună cu alți primari și consilieri raionali a părăsit formațiunea, rămânând neafiliați. „Suntem în continuare o echipă și ne rezervăm dreptul să ne orientăm pe viitor în domeniul politic”, a declarat Ion Groza, citat de Ziarul de Gardă. La acea dată, PLDM trecea printr-o criză, după ce președintele PLDM Vlad Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru infracțiuni de corupție comise în funcția de prim-ministru, iar controlul puterii trecea treptat la PDM, condus de Vladimir Plahotniuc.
În aprilie 2019, Maia Sandu l-a numit pe Ion Groza „deputat independent al PDM”, după ce a împiedicat anularea sistemului electoral mixt, inițiat de Plahotniuc.
După ce, în iulie 2017, deputații PDM și ai Partidului Socialiștilor au introdus sistemul de vot mixt, în pofida protestelor opoziției, alegerile parlamentare ordinare din februarie 2019 s-au desfășurat atât pe liste de partid, cât și pe circumscripții uninominale. Ion Groza a candidat independent pe circumscripția 43 Cahul și a devenit deputat. Cele mai multe mandate în noul Parlament reveniseră Blocului ACUM, format din partidele conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase, și Partidului Socialiștilor. Blocul ACUM îi propunea președintelui socialist Igor Dodon formarea unui guvern minoritar asumat de ACUM, pentru a nu se ajunge la alegeri anticipate. În paralel, blocul a depus la Parlament un pachet de legi menit „să scoată țara din captivitate” și să o „dezoligarhizeze”, inclusiv un proiect de lege prin care se anula sistemul electoral mixt și se revenea la alegeri doar pe liste de partid. Atunci, deputații neafiliați Ion Groza, Viorel Melnic și Alexandr Oleinic au depus o sesizare la Curtea Constituțională în încercarea de a opri anularea sistemului mixt și organizarea de alegeri anticipate. Ei au cerut Curții să răspundă: 1) Este în drept Parlamentul Republcii Moldova să modifice sistemul electoral la intervale de timp mai mici decât un mandat deplin al legislativului? 2) Este posibil de a organiza alegeri parlamentare anticipate în baza unui alt sistem electoral decât cel folosit la alegerile parlamentare ordinare? Semnatarii sesizării scriau că „modificarea sistemului electoral pentru a organiza alegeri anticipate convenabile doar unor actori politici este o încălcare extrem de gravă a principiilor statului de drept, a modului liber și democratic de desfășurare a alegerilor, a recomandărilor instituțiilor internaționale”.
Drept urmare, Curtea Constituțională, condusă atunci de Mihai Poalelungi, a decis, peste 7 zile de la depunere, că noi alegeri parlamentare pot fi organizate doar după sistemul mixt. Atunci lidera PAS, deputata Maia Sandu, a plasat pe Facebook o fotografie cu membrii Curții Constituționale numiți „călăii democrației”, iar în text a „mulțumit” celor trei deputați, numindu-i „deputați independenți ai Partidului Democrat”, sugerând că aceștia au acționat în interesul PDM: „Curtea Constituțională a corupților a hotărât că sistemul electoral mixt, care a fost criticat dur de Comisia de la Veneția și care, așa cum au arătat alegerile precedente, înseamnă mai multe mandate pentru cei care au obținut mai puține voturi, nu poate fi modificat. Prin această hotărâre, Curtea Constituțională și-a încălcat propriile decizii, adoptate anterior, conform cărora problemele electorale reprezintă apanajul exclusiv al Parlamentului, Curtea neavând niciun drept să intervină. Toate acestea demonstrează că lichidarea regimului oligarhic este principalul obiectiv care trebuie atins de către actualul legislativ, fără de care Republica Moldova nu are nicio șansă să pășească pe calea normalității, să aibă instituții care să funcționeze în interesul oamenilor și să restabilească încrederea propriilor cetățeni. Să nu uităm să le „mulțumim” și celor trei deputați „independenți” ai Partidului Democrat – Ion Groza, Alexandr Oleinic și Viorel Melnic”.
Totuși, în iunie 2019 Blocul ACUM și PSRM au format un guvern, condus de Maia Sandu, iar Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și unele dintre persoanele apropiate lor au fugit din țară. Peste două luni, la 15 august 2019, Parlamentul a anulat sistemul electoral mixt, revenindu-se la cel proporțional, iar în 2021 au avut loc alegeri parlamentare anticipate.
În pofida nemulțumirii exprimate de lidera PAS în aprilie 2019, formațiunea l-a plasat pe lista sa electorală la scrutinul din 2021, pe locul 15. Astfel, Ion Groza a devenit deputat pentru a doua oară, deja ca reprezentant al PAS. Din 2022 este vicepreședinte al acestei formațiuni.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În anii 2022 și 2023 Autoritatea Națională de Integritate a verificat dacă deputatul Ion Groza a respectat termenul și rigorile de formă la depunerea declarației de avere și interese personale și nu a constatat abateri.
Până în anul 2022, deputatul deținea două case – una în satul Colibași, r-l Cahul, și alta în Durlești, suburbia Chișinăului. Ultima a fost cumpărată în anul 2012. În 2022 i-a cedat casa din Durlești uneia dintre fiicele sale. Ion Groza deține în prezent casa din Colibași, care are o suprafață de 110 m. p., și două terenuri în aceeași localitate. Are în posesie un autoturism Renault Kadjar, cumpărat în 2021 cu suma de 19 000 de euro. Aceste date, indicate în declarațiile de avere depuse la ANI în ultimii ani, sunt confirmate de datele de la Cadastru și ASP.
Ion Groza este administrator al Asociaţiei religioase „Comunitatea Religioasă Biserica Creştinilor Evanghelişti Baptişti din s. Crihana Veche, r-nul Cahul”, iar soția sa administrează Asociația Obștească „Speranța și Viitorul”. Singurele venituri ale familiei sunt din salarii.
Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid
La alegerilor prezidențiale din toamna lui 2016, când Ion Groza era președinte de raion, neafiliat, întrucât plecase din PLDM, Asociația Promo-LEX l-a menționat într-un raport despre utilizarea resurselor administrative la promovarea unui candidat. „La data de 19 septembrie 2016, în orașul Cahul, în timpul programului de lucru, PDM a desfășurat adunare cu șefii și angajații serviciilor subordonate Consiliul raional și cele desconcentrate, primari. Au fost prezenți Valentina Buliga, Elena Bacalu, Corneliu Dudnic, Marcel Răducan, Corneliu Padnevici, Constantin Țuțu, Valentina Rotaru (deputații Parlamentul RM), Ion Groza, președintele, Consiliului Raional, Vlad Cășuneanu și Vladimir Calmîc, vicepreședinții Consiliului”, se arată în raportul Promo-LEX.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest profil este realizat în cadrul unui proiect implementat de Asociația Presei Independente (API).
