Profil de integritate: Alexandr Stoianoglo. Fost candidat la prezidențiale susținut de Șor, fost procuror general care l-a eliberat pe Platon, în prezent pe lista Blocului „Alternativa”

În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.

Profilurile sunt publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curata.  Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici.

Alexandr Stoianoglo (58 de ani) candidează cu nr. 2 pe lista Blocului electoral „Alternativa”, format din Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, condus de Ion Ceban, Partidul „Congresul Civic”, condus de Marc Tkaciuk, și Partidul Democratizării și Consolidării Moldovei, condus de Ion Chicu. Fost candidat la prezidențialele din 2024, pe care le-a pierdut în turul al doilea în fața Maiei Sandu, Alexandr Stoianoglo face parte din acest bloc fără să conducă vreun partid, anunțându-se că va avea „o echipă a sa” pe lista electorală.

Alexandr Stoianoglo este jurist de meserie. S-a născut la Comrat și tot acolo a absolvit școala medie. În 1992 a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și imediat a fost angajat în funcția de ajutor al procurorului municipiului Chișinău. Din 1995 până în 2001 a fost procuror al autonomiei găgăuze.

Pentru alegerile parlamentare din februarie 2001 a candidat pe lista Partidului Democrat, condusă atunci de Ion Struza, însă formațiunea nu a trecut pragul electoral. Din 2001 până în 2007, când țara era condusă de Vladimir Voronin și Partidul Comuniștilor, Stoianoglo a revenit la Chișinău și a ocupat funcția de adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova. Timp de doi ani, pana în 2009, a activat ca avocat, în cadrul propriului birou de avocați.

Și-a reactivat cariera politică în anul 2009, când a candidat pe lista Partidului Democrat (PDM) și a devenit deputat și vicepreședinte al Parlamentului. A deținut această funcție până la următoarele alegeri, în noiembrie 2010, la care a candidat din nou pe lista democraților și a obținut un nou mandat. De această dată în Parlament a ocupat funcția de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

A candidat la funcția de bașkan al autonomiei găgăuze. În ianuarie 2015 Alexandr Stoianoglo a anunțat că părăsește Partidul Democrat și candidează independent la funcția de guvernator al autonomiei găgăuze. „Consider că viitorul bașkan nu ar trebui să aibă apartenență politică și ar trebui să construiască un dialog cu toate fracțiunile”, a spus atunci Stoianoglo. El a audăugat că ieșirea din PDM a fost determinată și de „dezordinile în masă” care au avut loc la 3 iunie 2014 în sediul Adunării Populare a Găgăuziei. „Condamn actele de violență care au avut loc în iunie anul trecut. După cum se știe, ele au fost orchestrate de reprezentanții PDM, care poartă toată responsabilitatea, dar care, din păcate, nu a reacționat și a acceptat tacit cele întâmplate. Eu nu pot accepta o asemea politică”. La acele alegeri, el nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a deveni bașkan, funcția revenindu-i Irinei Vlah.

Totuși, deși evenimentele pe care le-a criticat au avut loc în iunie 2014, el a părăsit formațiunea abia în ianuarie 2015, adică peste jumătate de an, timp în care PDM participase la noi alegeri parlamentare, iar pe Stoianoglo nu îl inclusese în lista candidaților, condusă atunci de Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc.

Până în anul 2019 Alexandr Stoianoglo a lucrat în sectorul privat. În 2019, după ce PDM a pierdut puterea, iar oligarhul și politicianul Vladimir Plahotniuc, care controla până atunci guvernarea, a fugit din țară, Stoianoglo a candidat pentru funcția de procuror general, în cadrul concursului anunțat de Consiliul Superior al Procurorilor și a ieșit învingător. A exercitat funcția de procuror din 29 noiembrie 2019 până la 5 octombrie 2021.

Integritatea în activitatea politică

După ce a părăsit PDM, Alexandr Stoianoglo nu a aderat la vreo formațiune. La alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în calitate de independent, dar susținut de Partidul Socialiștilor.

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 Stoianoglo nu a mai mers cu socialiștii, ci a anunțat că va candida, împreună cu o echipă a sa, nepartinică, pe lista Blocul „Alternativa”, care se poziționează ca o structură ce pledează pentru integrarea în UE. „Suntem convinși că procesul de integrare europeană este cea mai importantă provocare constructivă a societății moldovenești – o cale de dezvoltare durabilă și de depășire a diviziunilor artificiale”, se spune pe pagina web a Blocului.

La alegerile prezidențiale din 2024, Ziarul de Gardă a documentat modul în care funcționau rețelele de cumpărare a voturilor și influențare a alegerilor coordonate de la Moscova de oligarhul fugar și condamnat penal Ilan Șor. Atunci ZdG a fixat dovezi în care coordonatorii le dădeau indicații membrilor rețelei să voteze pentru Alexandr Stoianoglo. Atunci, Stoianoglo nu a răspuns la telefon pentru a comenta situația, dar șeful său de campanie, Victor Țvircun, acum și el candidat pe lista „Alternativa”, a spus: „Echipa noastră, inclusiv Alexandr Stoianoglo, nu are nimic legat cu Șor”.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația depusă la Comisia Electorală Centrală în august 2025, Alexandr Stoianoglo indică aceleași bunuri pe care le deținea și la eliberarea din funcția de procuror general, în octombrie 2023. Familia sa are un apartament de 161,3 m.p., dobândit în anul 2003, o casă obținută prin moștenire în 2015 și un spațiu comercial de 60 m.p. dobândit în 2016, care acum este dat în chirie cu 98 000 de lei pe an. Stoinoglo și soția sa dețin două mașini, ambele cumpărate de pe piața primară: un Mitsubishi Outlander fabricat și cumpărat în anul 2005 și un Hyundai Tucson fabricat și cumpărat în 2021. În anul 2024 Alexandr Stoianoglo a avut venituri salariale din activitatea pentru două întreprinderi: „Corten-Vin Companie” SRL și „Agroseminvest” SRL.

Spațiul comercial de 60 m.p. indicat în declarație este clădirea despre care în mai 2020 portalul Anticoruptie.md scria că acolo își desfășoară activitatea salonul de frumusețe al soția lui Alexandr Stoianoglo. Spațiul a fost cumpărat în baza unui contract de investiții încheiat în 2013. Jurnaliștii scriau că Alexandr Stoianoglo nu a indicat în declarația de avere pentru anul 2019 venitul obținut de salonul soției sale. „Pe parcursul anului trecut soția nu a avut venituri”, a comentat Stoianoglo, adăugând că „Declarația pe venit și interese a fost completată în strictă comformitate cu legea”.

Deși în perioada octombrie 2021 – septembrie 2023 Alexandr Stoianoglo era suspendat din funcția de procuror general, el respecta obligația de depune anual declarația de avere și interese personale. În anul 2022 Autoritatea Națională de Integritate a verificat declarația de avere a lui Alexandr Stoianoglo pentru anul 2021 și a constatat că nu fuseseră indicate casa, terenul eferect și o construcție alaturată casei, toate moștenite după decesul tatălui său în 2015. „Cotele părți în cauză le-am moștenit în urma decesului în anul 2015 al tatălui meu. După înregistrarea acestor cote părți în registrul bunurilor imobile am uitat de ele, deoarece în acea perioadă nu eram subiect (al declarării – n.n.), care avea obligația de a prezenta declarații de avere și interese… Nu am avut niciodată intenția de a ascunde faptul că dețin aceste cote părți, deoarece acestea sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile și nu există nici un sens de a tăinui acest fapt”, a explicat Alexandr Stoianoglo la ANI. Inspectorul de integritate a conchis că „aceste omisiuni nu denotă intenția subiectului declarării de a ascunde informații, respectiv nu constituie temei rezonabil de a face o sesizare pentru efectuarea controlului averii şi intereselor personale în privința dlui Stoianoglo Alexandr”.

Integritatea în gestionarea funcției publice și de partid

A cerut instanței suspendarea executării pedepsei lui Veaceslav Platon. În vara anului 2019, după alegeri, PSRM, PAS și Platforma Demnitate și Adevăr au format o majoritate parlamentară și și-au propus să facă un set de reforme pentru a „scoate țara din captivitate”.

La 8 iunie 2019 Parlamentul a adoptat Declarația privind caracterul captiv al statului, în care se spunea: „Parlamentul denunță actualul regim oligarhic, condus de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal şi anti-constituţional exercitat asupra Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra altor autorități care trebuie să funcționeze în mod autonom, idependent de factorul politic, fiind monitorizate în mod democratic”.

Documentul declara drept imperativă demiterea imediată a conducerii mai multor instituții de stat, inclusiv a Procuraturii Generale, „devenite instrumente docile ale regimului oligarhic”. Astfel, a fost demis procurorul general de atunci și organizat un concurs public pentru această funcție, la care Alexandr Stoianoglo a participat și a ieșit învingător.

După ce a câștigat concursul public, președintele de atunci Igor Dodon l-a numit pe Alexandr Stoianoglo, la 29 noiembrie 2019, în funcția de procuror general al R. Moldova. La scurt timp, în aparițiile sale publice, Stoianoglo anunța că urmează să aibă loc o revizuire a unor dosare penale, inclusiv cel pe numele lui Veaceslav Platon, om de afaceri și fost deputat. La acea vreme Platon își ispășea, în penitenciarul nr. 13 din Chișinău, o condamnare penală de 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „furtul miliardului”. În acel dosar Platon fusese învinuit, potrivit Ziarului de Gardă, că a obţinut, prin scheme ilegale, în anul 2014, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), condusă în acea perioadă de Ilan Șor și care ulterior a făcut un denunț împotriva lui Platon.

În luna mai 2020, din poziția de procuror general, Alexandr Stoianoglo a anunțat, într-un brieffing de presă: „Dosarul în privința cetățeanului Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate. Acuzarea a fost întemeiată pe aprecieri intenționat denaturate și interpretarea eronată a faptelor, care rezultau din acuzațiile în privința lui Șor. Prin urmare, cetățeanul Platon a fost absolut ilegal condamnat și, respectiv, ilegal își ispășește pedeapsa. În baza probelor acumulate, Procuratura va iniția procedura de revizuire a sentinței în privința acestuia și va insista pe examinarea echitabilă a cazului, cu garantarea tuturor drepturilor procesuale ale acestuia – lucru, de care, anterior, a fost privat”. El a mai spus atunci că unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc: „Dispunem de probe incontestabile care indică că anume cetățeanul Plahotniuc este beneficiarul banilor obținuți sub formă de credite de la BEM, prin intermediul Grupului Șor, acoperite în consecință, din mijloacele financiare ale Băncii Naționale a Moldovei”.

La 10 iunie 2020, Alexandr Stoianoglo a depus un demers privind „suspendarea executării hotărârii emise în privința condamnatului Veaceslav Platon” la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău. Peste 5 zile de la depunere, judecătorul Sergiu Bularu a acceptat argumentele din demers și a dispus eliberarea imediată din detenție a lui Platon, „din motivul deschiderii procedurii de revizuire a sentinței respective, în temeiul stabilirii circumstanțelor noi de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii”. În aceeași zi, Veaceslav Platon a ieșit din penitenciar, după ce se aflase în detenție 4 ani din cei 18 la care fusese condamnat. Deși a spus atunci că va rămâne în țară pentru a ajuta „să se facă dreptate, să le fie întorși oamenilor toți banii furați”, peste un an, în iulie 2021 el a plecat la Londra, unde, în martie 2025, a fost reținut, apoi eliberat pe cauțiune. La acel moment, în procedura procurorilor pe numele lui erau încă două dosare.

După eliberarea din detenția din Republica Moldova, Procuratura Generală a solicitat în instanță retragerea tuturor acuzațiilor legate de frauda bancară referitoare la Veaceslav Platon, astfel că la 14 iunie 2021 acesta a fost achitat de Judecătoria Chișinău. „A-l achita pe Platon Veaceslav, învinuit în baza art. 190 alin. (5) și art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal al Republicii Moldova, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, ca urmare a renunțării integrale a procurorului de la învinuire. A-l considera pe Platon Veaceslav, reabilitat. Se obligă organul de urmărire penală, să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului/rilor”, se spune în sentința de achitare.

La 30 septembrie 2021, deputatul PAS Lilian Carp, atunci președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a depus o sesizare la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în care susținea că procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo, ar fi comis cel puțin 5 infracțiuni, inclusiv la revizuirea dosarului și eliberarea „ilegală” a lui Veaceslav Platon. Carp solicita CSP să desemneze procurori care să analizeze acțiunile „ilegale ” ale procurorului general. După multe discuții, la 5 octombrie 2021 CSP l-a desemnt pe procurorul anticorupție Victor Furtună să se ocupe de investigarea faptelor expuse de Lilian Carp. Victor Furtună a dispus imediat începerea urmăririi penale pe numele lui Stoianoglo în baza a patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, coruperea pasivă și darea declarațiilor mincinoase în fața unui organ competent și în aceeași seară Alexandr Stoianoglo a fost reținut și suspendat din funcție pe durata anchetei. El a fost plasat apoi în arest la domiciliu, după care a fost eliberat, fiind cercetat sub control judiciar.

În timp ce Alexandr Stoianoglo se afla în arest la domiciliu, președinta Maia Sandu a depus, la 4 noiembrie 2021, o sesizare la CSP în care a solicitat inițierea procesului de evaluare a performanțelor procurorului general. La 23 noiembrie 2021 CSP a format în acest scop o comisie din 5 membri. În aprilie 2022 Comisia avea Raportul gata și l-a remis CSP. La 22 mai 2022 CSP a analizat raportul și a acordat „calificativul ,,nesatisfăcător” activității desfășurate de domnul Alexandr Stoianoglo în perioada exercitării mandatului de Procuror General”. Alexandr Stoianoglo a comentat Raportul de evaluare într-o postare pe Facebook.

Urmare a examinării raportului, CSP a propus președintei Maia Sandu demiterea lui Alexandr Stoianoglo, până la acel moment suspendat din funcție. Președinta a semnat decretul de demitere abia în septembrie 2023. „Având în vedere că pronunțarea unei decizii de către instanțele judecătorești pe constatarea legalității eliberării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo de către CSP este tergiversată, semnarea decretului vine în contextul recomandărilor Uniunii Europene de a asigura suplinirea funcției de Procuror General și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condiționalitățile din sistemul justiției”, a explicat Președinția întârzierea semnării. O lună mai târziu, la 24 octombrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că lui Alexandr Stoianoglo i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Alexandr Stoianoglo a susținut în repetate rânduri că dosarele penale deschise pe numele său sunt „fabricate” de actuala guvernare și că nu a comis nici o ilegalitate. El a venit cu argumente în special într-o postare pe pagina sa de Facebook din 8 decembrie 2022, determinată de apariția pe web a unor conversații private pe Telegram ale ministrului justiției de atunci Sergiu Litvinenco.

„De mai bine de un an încerc să conving publicul că nimic nu am încălcat și că dosarele penale intentate împotriva mea și a colegilor mei sunt inventate și motivate politic. Așa-numita evaluare a Procurorului General, inițiată de Președintele Maia Sandu, nu este altceva decât un scenariu bine regizat. Scopul acestor acțiuni a fost înlăturarea, prin orice mijloace și cu orice preț, a Procurorului General din funcție și subordonarea Procuraturii, dar și a întregii justiții, partidului de guvernământ și personal, Președintelui Sandu”, a scris Stoianoglo.

O altă acuzație care i-a fost adusă lui Alexandr Stoianoglo, inclusiv în sesizarea depusă de Lilian Carp la CSP, a fost legătura soției acestuia cu Veaceslav Platon. Drept argument că Stoianoglo a avut interesul să-l elibereze pe Platon a fost prezentată informația că soția procurorului, Țvetana Curdova, ar fi beneficiara directă a două firme înregistrate în Ucraina, care aparțin lui Platon.

Informația a fost anunțată în spațiul public la 6 ianuarie 2021 de fostul procuror anticorupție Viorel Morari. Veaceslav Platon, aflat deja în libertate, a făcut imediat o conferință de presă în care a spus că acestea ar fi „acțiuni provocatoare din partea lui Vladimir Plahotniuc și Viorel Morari împotriva procurorului general și cercetării furtului miliardului”. Și Procuratura Generală, condusă de Stoianoglo, a reacționat, anunțând că a descoperit că numele Țvetanei Curdova a apărut ca beneficiar în cele două firme cu o zi înainte ca Viorel Morari să facă declarațiile.

„Pe 5 ianuarie 2021, într-un birou notarial de la Kiev, persoane deocamdată neidentificate, au autentificat notarial modificări în registrul unor companii, astfel încât, peste noapte, beneficiar final al acestor firme să figureze numele soției procurorului general, Alexandr Stoianoglo”, se spunea în comunicat.

Ulterior, atât în postări pe Facebook, cât și în aparițiile publice ulterioare, Alexandr Stoianoglo a susținut că transformarea soției sale în beneficiar al firmelor lui Platon ar fi o acțiune pusă la cale de guvernare pentru a-l compromite și că nu ar avea, de fapt, nici o legătură cu Platon.

Cazier judiciar  

Solicitată de Moldova Curată în septembrie 2025, Procuratura Anticorupție a informat că în prezent în privința lui Alexandr Stoianoglo sunt în derulare două cauze penale, altele trei fiind în examinare în instanța de judecată. În total, pe numele lui au fost deschise 6 cauze penale.

Iată răspunsul PA: „Alexandr Stoianoglo a fost vizat în 6 cauze penale, după cum urmează: Două cauze penale se află la faza de urmărire penală: una privind îmbogățirea ilicită și a doua privind abuzul de serviciu. O cauză penală a fost clasată – cea în privința acțiunilor pretins ilegale, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza numită generic „expulzarea profesorilor turci”. Trei cauze au fost expediate în instanța de judecată, urmărirea penală fiind încheiată:

1. Cauza penală în care fostul procuror general este învinuit de corupție pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale și fals în declarații, cât și în privința a doi procurori din cadrul PCCOCS, cărora le este incriminat că au acționat împreună și de comun acord cu fostul procuror general, la eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare;

2. Cauza penală în care fostul procuror general acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane, a intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror – şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, cu alte persoane, realizate prin intermediul mijloacelor de comunicare, informații, ocrotite de lege şi care constituiau datele urmăririi penale;

3. Cauza penală în care Alexandr Stoianoglo și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce a prejudiciat bugetul Procuraturii Generale cu 163990,13 lei (fiind pronunțată sentința în acest caz, care a fost contestată)”.

În februarie 2024, când Judecătoria Chișinău a emis o sentință de achitare (pe 165 de pagini) în dosarul privind depășirea atribuțiilor de serviciu la eliberarea din funcția de Șef al PCCOCS a lui Nicolae Chitoroagă, Alexandr Stoianoglo a comentat: „Astăzi, prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, eu – Alexandr Stoianoglo – am fost achitat în dosarul îndemnizației eliberate la concedierea unuia dintre angajații procuraturii. Nu voi intra în detaliile acestei cauze penale. Cei care au urmărit aceasta speță cunosc bine factualitatea ei. Voi spune doar că astfel de cazuri nu au existat nici în practica investigativă și nici în practica judiciară din R. Moldova, pe toată perioada independenței sale. Această cauză penală a fost inventată în exclusivitate pentru mine, având ca unic scop – înlăturarea mea din funcția de Procuror General”.  Sentința a fost contestată de către Procuratura Generală, dosarul aflându-se acum pe rol la Curtea de Apel Centru. Ultima ședință pe acest dosar din agenda Curții fusese fixată la data de 7 iulie 2025, însă nu a avut loc. Cauza urmează să fie repartizată unui alt judecător și sî fie stabilite noi ședințe.

Dosarul privind îmbogățirea ilicită a fost pornit în august 2022 de către procurorul Victor Furtună, cu autorizarea CSP. Potrivit deciziei CSP din 5 august 2022, drept temei pentru pornirea cauzei penale sunt următoarele constatări: „În cadrul efectuării investigațiilor financiare paralele pe cauza penală nr.xxxxxxxx s-a stabilit că Alexandr Stoianoglo, în calitate de beneficiar efectiv deține indirect, prin intermediul fiicei sale Xxxxx Xxxxx, dreptul de proprietate asupra bunului imobil, amplasat pe adresa mun.Chișinău, str. Xxxxx, x, ap.xx, care, în acea perioadă, nu avea venituri legale suficiente pentru a procura bunul imobil în speță, aflându-se la întreținere. În egală măsură, autorul adresării susține că în declarațiile cu privire la venituri și proprietate depuse de Alexandr Stoianoglo în anii 20xx, 20xx și 20xx, publicate pe portalul Autorității Naționale de Integritate, sunt indicate venituri net inferioare prețului de procurare al bunului imobil menționat”.

În aceeași zi, Alexandr Stoianoglo a reacționat: „Aș vrea să amintesc tuturor că am devenit Procuror General la sfârșitul lunii noiembrie 2019. Apartamentul în cauză al fiicei mele a fost achiziționat în 2015, când nu eram nici Procuror General, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, nu pot fi deloc subiectul acestei infracțiuni. Din câte înțeleg, actualul Guvern a decis să-mi verifice întregul traseu de viață și să găsească ceva cu orice preț. În al doilea rând, chiar și o analiză superficială a declarațiilor mele personale arată că salariul meu în timpul mandatului de deputat (2009-2014) depășește cu mult costul apartamentului achiziționat. În al treilea rând, eu și soția mea suntem singurii copii ai părinților noștri, care au muncit toată viața și, în plus, au primit pensie în ultimii 15-20 de ani. Iar pentru noi, moldovenii, la nivel genetic, părinții economisesc toată viața pentru a-și ajuta cumva copiii. Locuiesc cu familia într-un apartament pe care l-am primit de la stat, nu am și nu am avut niciodată case, vile, imobile scumpe. Mașina pe care o folosesc e din 2005. Pot să le spun tuturor că nu am luat niciodată nimic de la nimeni și nu datorez nimănui nimic”.