Profesorii din Danemarca ar putea avea permisiunea de a folosi „forța fizică” în sălile de clasă
Profesorii danezi ar putea primi permisiunea de a folosi forța fizică în sălile de clasă, pe fondul plângerilor privind creșterea violenței. Reforma va permite personalului să țină, să imobilizeze sau să îndepărteze elevii perturbatori începând cu august anul viitor, scrie The Telegraph.
O reformă propusă de guvernul de centru-stânga săptămâna aceasta va permite profesorilor să utilizeze imobilizarea fizică pentru a îndepărta elevii perturbatori începând cu august anul viitor. Aceasta înseamnă „ținerea unui elev, menținerea lui în loc sau ducerea lui într-o altă sală împotriva voinței sale”.
În prezent, profesorilor li se permite să folosească forța doar dacă un elev reprezintă un pericol pentru ei înșiși, pentru ceilalți sau pentru proprietatea școlii. Legea, redactată de ministerul educației, vine în urma apelurilor sindicatului național al profesorilor, care a declarat de mult timp că este din ce în ce mai dificil să gestionezi elevii perturbatori.
Proiectul de lege prevede că intervenția fizică poate fi utilizată doar în circumstanțe excepționale și trebuie să fie proporțională. Părinții și consiliul municipal trebuie, de asemenea, să fie notificați în orice caz de forță fizică.
Magnus Heunicke, ministrul educației, a declarat:
„Profesorii nu trebuie să aibă îndoieli cu privire la ceea ce au voie să facă atunci când o situație escaladează. Și niciun profesor nu ar trebui să se teamă că va fi concediat pentru că intervine atunci când este necesar într-o situație violentă.”
Timp de aproape 60 de ani, utilizarea forței în școli a fost practic interzisă în Danemarca, care a interzis pedepsele corporale în 1967.
Violența în creștere în rândul copiilor
Profesorii din Danemarca se confruntă cu o violență în creștere în rândul copiilor, în special în anii mai mici, și spun că se tem de repercusiuni dacă intervin.
Un sondaj publicat de Ministerul Educației pe 1 octombrie a constatat că violența fizică între elevi a fost raportată cel puțin o dată în 55% din clase în cursul anului 2025, incidentele având loc cel puțin o dată pe lună în 36% dintre acestea.
Violența fizică a fost raportată în 75% din clasele din cele mai mici clase de la 0 la 3 (clasele pregătitoare până la clasa a 3-a), scăzând la 59% în clasele de la a patra la a șasea și la 27% în clasele de la a șaptea la a zecea.
Cea mai mare parte a violenței a fost concentrată în rândul unui număr mic de elevi, 60% din clasele cu incidente raportate susținând că au fost implicați doar unul sau doi copii. Studiul nu a găsit nicio asociere generală între etnia elevilor și niveluri mai ridicate de violență sau comportament agresiv.
„Anul trecut, unul din trei profesori s-a abținut de la utilizarea contactului fizic pentru a restabili calmul în sala de clasă, de teama repercusiunilor negative”, a declarat Gordon Orskov Madsen, președintele sindicatului profesorilor.
Legea a fost elaborată inițial de Mattias Tesfaye, fostul ministru al educației, în toamna trecută. Tesfaye a declarat că dorește să acorde prioritate readucerii „disciplinei” și „autorității” în școlile sale și a condamnat părinții care le-au oferit copiilor o „pissedarligt opdragede” – adică „o educație proastă”.
Proiectul de lege a stârnit controverse, peste 500 de experți în educație și organizații non-guvernamentale semnând anterior un editorial care protesta împotriva reformei.
Rasmus Kjeldahl, directorul Asociației Naționale pentru Drepturile Copilului, a declarat că este îngrijorat că „legătura de încredere dintre elevi și profesorii lor va fi ruptă dacă profesorii se comportă ca ofițeri de poliție”.
Proiectul de lege reflectă legislația din Anglia, care prevede că profesorii pot folosi forța fizică rezonabilă pentru a preveni perturbarea, dar niciodată ca pedeapsă. Personalul are voie să folosească forță minimă, necesară pentru a preveni rănirea elevilor sau a personalului sau pentru a restabili ordinea.
Pedepsele corporale sunt încă permise în 15 state americane. Cele mai recente date din colectarea de date privind drepturile civile a Departamentului Educației din SUA raportează 32 de mii de cazuri de pedepse corporale folosite asupra copiilor cu vârste cuprinse între cinci și 18 ani în anul școlar 2021-2022 – aproximativ un incident raportat la 2000 de elevi.
Potrivit NPR, Mississippi a avut cea mai mare rată de pedepse corporale în acel an.
Asociația Americană de Psihologie spune că astfel de pedepse pot scădea stima de sine a unui copil și pot avea consecințe cronice, cum ar fi crearea în copil „impresiei că este o «persoană indezirabilă»”.
