Proiectul secret privind Armata Națională | Noua hartă administrativă a R. Moldova | Scandalul Primăria Chișinău vs. Termoelectrica | Polițist moldovean rănit, în contextul războiului provocat de Rusia în Ucraina | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Efectivul Armatei Naționale va fi majorat. Detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim despre noua hartă administrativă a R. Moldova, scandalul dintre Primăria Chișinău și compania Termoelectrica, dar și despre noul sprijin al UE pentru avansarea reformelor în cadrul Planului de Creștere destinat țării noastre.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
273 de primării în loc de 898 și trei regiuni în loc de cele 32 de raioane. Aceasta este noua configurație administrativ-teritorială a R. Moldova propusă de Guvern. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul de municipii, Taraclia va deveni municipiu de nivelul II, iar Autonomia Găgăuză își va păstra statutul special. Autoritățile susțin că, în urma reorganizării propuse, populația medie a unei primării, fără Chișinău, Bălți și Autonomia Găgăuzia, va crește de la 1 916 la 6 758 de locuitori. În unele localități, schimbarea va fi și mai pronunțată. De exemplu, populația noii primării Cantemir va crește de la 2 680 la peste 17 mii de locuitori, iar cea a primăriei Leușeni – de la circa 1 200 la peste 7 700 de locuitori. Noua organizare va schimba și dimensiunea unor centre urbane și rurale. Ungheniul va avea peste 42 de mii de locuitori, Orhei – peste 28 de mii, iar Călărași și Nisporeni – câte 27 de mii de locuitori.
Alexei Buzu, secretar general al Guvernului: „Vreau să închei prin a le mulțumi aleșilor locali pentru lecția de curaj și asumare. Pe mine m-a responsabilizat acest lucru. Știu cu câtă responsabilitate au tratat acest proces și vreau să-i asigur că atât eu, cât și echipa Guvernului, vom lucra cot la cot cu ei și ne vom asigura că odată cu alegerile locale din 2027 vom realiza cu bine această tranziție. Și, mai important, noile primării vor funcționa mai bine, vor putea să elaboreze și să implementeze mult mai rapid și eficient proiecte în beneficiul localităților”.
Cetățenii pot vedea harta interactivă a noilor primării pe site-ul primariiputernice.gov.md.
Războiul declanșat de Putin în Ucraina face prima victimă pe teritoriul R. Moldova. Pe 5 octombrie, un angajat al Poliției de Frontieră a fost rănit după ce un proiectil a căzut în apropierea punctului de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe. Potrivit Poliției de Frontieră, proiectilul a provocat și deteriorarea unei cabine de control și a unui autobuz de rută care staționa în preajma barierei. În urma incidentului, activitatea punctului de trecere a fost sistată pentru scurt timp, iar accesul persoanelor în zonă a fost restricționat. Conform autorităților, starea de sănătate a polițistului de frontieră este stabilă, viața acestuia fiind în afara oricărui pericol. Pe lângă incidentul de la punctul de trecere a frontierei, în ultimele zile, mai multe drone au survolat teritoriul R. Moldova, fără a provoca daune.
O veste importantă a venit în această săptămână de la Bruxelles. Comisia Europeană a decis debursarea unei noi tranșe, de 157 de milioane de euro, din Planul de Creștere pentru R. Moldova. Anunțul a fost făcut pe 5 octombrie, în cadrul celei de-a 10-a reuniuni a Consiliului de Asociere UE-Moldova, la care Vasile Tofan a participat pentru prima dată în calitate de prim-ministru.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Știu că, atunci când urmăriți o conferință de presă de la Bruxelles, vă întrebați ce înseamnă astea pentru dumneavoastră. Ce înseamnă asta pentru afacerea dumneavoastră, ce înseamnă pentru familiile dumneavoastră. Este o întrebare corectă. În cadrul Agendei de Reformă am îndeplinit până acum aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru perioada respectivă. Este un scor foarte bun. Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate, educație și alte sectoare”.
Kaja Kallas, vicepreședintă a Comisiei Europene: „Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv comun de când ne-am întâlnit ultima dată în acest format. Republica Moldova a făcut pași importanți în sensul aderării. Ritmul reformelor de la Chișinăul este foarte puternic. Calea europeană a R. Moldova este ireversibilă. În același timp, menținerea reformelor este absolut imperativă”.
Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere: „Moldova se apropie de calitatea de membru al Uniunii Europene într-un ritm impresionant. Sunteți una dintre țările lider din acest punct de vedere, deja am deschis două clustere de negociere. Ne așteptăm să deschidem încă două în curând și să le deschidem pe toate până la sfârșitul acestui an”.
Potrivit Delegației UE în R. Moldova, aceasta este a treia tranșă și vine în urma evaluării pozitive a Comisiei Europene, care a constatat că R. Moldova a realizat cu succes 18 reforme asociate Planului de Creștere. Odată cu aceste 157 de milioane de euro, suma totală pusă la dispoziția R. Moldova în cadrul Planului ajunge la 661 de milioane de euro. După reuniunea Consiliului de Asociere R. Moldova-UE, prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că mediul de securitate din jurul R. Moldova a devenit mai dificil.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Încălcările repetate ale spațiului aerian al Moldovei de către drone și rachete rusești reprezintă un risc serios pentru populația noastră și pentru infrastructura civilă. Suntem recunoscători pentru sprijinul UE în consolidarea rezilienței și a capacităților de apărare ale Moldovei prin Instrumentul European pentru Pace. Pentru noi, supravegherea aeriană și apărarea antiaeriană sunt priorități clare”.
Tot în această săptămână, R. Moldova a primit invitația oficială din partea președinției irlandeze de a-și prezenta pozițiile de negociere pentru două grupuri de capitole: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că această etapă pregătește deschiderea formală a celor două grupuri de capitole la următoarea Conferință interguvernamentală Moldova-UE. Între timp, la Forumul de Securitate din Moldova, președinta Maia Sandu a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană va oferi R. Moldova o protecție mai puternică în fața amenințărilor Federației Ruse.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Rusia încearcă să ne testeze limitele cu drone, cu rachete și minciuni. De fiecare dată, Moldova a reușit să facă față și mulți dintre dumneavoastră, aflați în această sală, ne-ați ajutat. O țară mică de la marginea Europei nu poate ține frontul în continuu, până la nesfârșit, fără protecția familiei mai mari. Moldova este un furnizor de securitate. În familia europeană, vom fi și mai puternici”.
Efectivul Armatei Naționale a R. Moldova va fi majorat. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat, pe 8 octombrie, într-o ședință secretă a Parlamentului, din motiv că documentul are la bază informații clasificate drept secret de stat. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a afirmat că reorganizarea Armatei Naționale va ține cont de amenințările actuale și de obiectivele stabilite până în 2035.
Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării: „Dacă anterior efectivul scriptic al Armatei număra peste 9 mii de efectiv, în timp a fost redus – până la 6 500 de personal și 2 000 de angajați civili”.
După ședință, deputații nu au oferit detalii despre proiect, după ce au semnat un act de confidențialitate. Opoziția a criticat însă ședința cu ușile închise. Deputatul socialist Pavel Voicu a calificat majorarea efectivului militar drept „o pregătire pentru război”, în timp ce deputatul Dinu Plîngău a îndemnat la responsabilitate în declarațiile publice. Lucrările de intervenție la o conductă termică avariată din Scuarul Catedralei au devenit motiv de scandal între reprezentanții Primăriei Chișinău, în frunte cu edilul Ion Ceban, și cei ai Termoelectrica. Pe 1 octombrie, după intervenția întreprinderii în scuar, Ceban a declarat că lucrările ar fi fost efectuate „fără autorizație de la Primărie”, în timp ce reprezentanții Termoelectrica au afirmat că municipalitatea a împiedicat remedierea avariei, care trebuia înlăturată înainte de începerea sezonului de încălzire.
Pe 6 octombrie, Ceban, împreună cu viceprimari și mai mulți consilieri, au organizat un protest în Scuarul Catedralei, unde au intervenit și oamenii legii. A doua zi, autospecialele Termoelectrica au intrat în scuar cu ajutorul Poliției, care a format un cordon pentru a permite accesul. Între polițiști și viceprimarul Victor Pruteanu au avut loc îmbrânceli, acesta acuzând oamenii legii și întreprinderea că încalcă legea. De cealaltă parte, directorul companiei Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că a făcut toate demersurile necesare către Primărie, explicând necesitatea intervenției. În cele din urmă, avaria din Scuarul Catedralei a fost confirmată, iar reparația a fost finalizată după mai multe zile de conflict între cele două părți. „Show-ul făcut de Ceban în scuarul Catedralei a fost o fumigenă, asta deja e clar. Dar ce încearcă primarul să ascundă după acest fum? Poate niște PUZ-uri? Sau poate niște licitații trucate?”, s-a întrebat fostul viceprimar Victor Chironda, într-o postare pe Facebook. Voi ce părere aveți despre această situație? Scrieți-ne în comentarii.
Interlopul Iurie Radulov, cunoscut drept „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru 10 crime la comandă și 11 tentative de omor, a fost reținut de oamenii legii din Turcia. Potrivit autorităților, acesta ar putea fi extrădat în R. Moldova în următoarele 30 de zile.
Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne: „Depinde de cât de rapid vor fi examinate și de partea turcă toate elementele componente ale dosarului, dar, din punct de vedere tehnic, în momentul în care se acceptă gradul de corespundere al informațiilor din dosar, nu ar trebui să dureze mai mult de 30 de zile”.
Radulov a fugit din R. Moldova în martie 2025, după ce a fost eliberat condiționat înainte de termen din Penitenciarul nr. 17 din Rezina. Ulterior, hotărârea Judecătoriei Orhei privind eliberarea acestuia a fost anulată. Iurie Radulov a fost condamnat la detenție pe viață în martie 2004. Acesta a devenit cunoscut în lumea interlopă în anii 1990, când conducea o grupare căreia îi sunt atribuite zeci de omoruri, printre victime numărându-se oameni de afaceri și lideri interlopi.
Tatiana Avasiloaie, magistrata Judecătoriei Chișinău care a fost suspendată din funcție în iulie 2024, a fost scoasă de sub urmărire penală, iar cauza penală privind îmbogățirea ilicită a fost clasată la 8 septembrie 2026, a precizat pentru Ziarul de Gardă Procuratura Anticorupție. Aceasta a depus și o cerere prin care solicită reîncadrarea în funcție. Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat pentru ZdG că a expediat procurorului general, Alexandru Machidon, o solicitare prin care să i se comunice dacă ordonanța emisă în privința judecătoarei este definitivă. În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii va anula suspendarea din funcție, judecătoarea Tatiana Avasiloaie va fi repusă, conform legislației, în toate drepturile avute anterior, inclusiv în cele salariale. Conform unei anchete a ZdG din 2020, magistrata putea fi văzută zilnic în timp ce intra într-un penthouse de peste 150 de metri pătrați, nedeclarat, din centrul capitalei. Tatiana Avasiloaie declara atunci că apartamentul aparținea unei cunoștințe a familiei sale, care locuia în stânga Nistrului, iar ea doar intra „să verifice… să fie în regulă apa, căldura”. Imobilul nu se regăsea în declarațiile de avere și interese depuse de aceasta. Ulterior, în baza anchetei ZdG, Autoritatea Națională de Integritate a emis un act de constatare prin care a stabilit o diferență substanțială de circa 1,33 milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei. Actul face obiectul unui litigiu aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, iar procurorii au inițiat dosarul penal pentru îmbogățire ilicită.
Încă cinci persoane, printre care coadministratorul canalului de Telegram „Car Vertical”, au fost trimise în judecată pentru răspândirea ilegală a fotografiilor și filmulețelor intime a peste 40 de femei. Trei dintre inculpați sunt studenți în Bălți, iar o femeie activează în calitate de asistentă medicală. Organele de drept au stabilit că „grupul criminal organizat” ar fi distribuit, inclusiv în scop de șantaj, peste 30 de mii de fotografii și aproape 6 000 de filmulețe cu caracter intim, erotic sau chiar cu scene sexuale. Conform procurorilor, după publicarea ilegală a materialelor pe canalul de Telegram, majoritatea victimelor s-au confruntat cu umilirea din partea cunoscuților și a străinilor. O parte dintre acestea au fost audiate de procurori în incinta ambasadelor R. Moldova din mai multe state europene.
33 de persoane au fost ucise, iar cel puțin 18 au fost rănite după ce forțele ruse au atacat două autobuze din orașul ucrainean Kramatorsk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacul nu va rămâne fără răspuns și că lumea trebuie să reacționeze ferm la astfel de incidente. Între timp, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că războiul provocat de Rusia în Ucraina se află într-un impas periculos și că Statele Unite vor continua să depună eforturi pentru a ajunge la o soluție care să pună capăt conflictului. Președintele Ucrainei a respins afirmația lui Rubio conform căreia războiul ar fi într-un impas – „nu se poate, pe de o parte, să negociați cu rușii viitoare proiecte economice, iar pe de altă parte, să spuneți că ne aflăm într-un fel de… impas diplomatic. Nu suntem într-un impas diplomatic”, a mai spus el.
