Suportul bugetar oferit de UE – „secret” de stat

R. Moldova beneficiază, în prezent, de opt programe de suport bugetar din partea UE. Suportul bugetar este unul dintre instrumentele politicii promovate de UE în scopul dezvoltării ţărilor partenere. Acesta presupune transferuri financiare către trezoreriile naţionale, dar şi evaluarea performanţelor obţinute în urma utilizării suportului bugetar acordat de UE.

Cele opt programe de suport bugetar pentru R. Moldova acordat de UE sunt: Stimularea economică a zonelor rurale; reforma învăţământului vocaţional; suport bugetar pentru implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize; program pentru agricultură şi dezvoltare rurală ENPARD; reforma Justiţiei; reformarea sectorului energetic; reforma managementului finanţelor publice; implementarea Acordului de liber schimb cu UE.

Ne-am propus să aflăm câţi bani sunt transferaţi de UE în trezoreria statului, cât de transparent şi eficient sunt gestionate aceste fonduri. Ne vom referi aici la programele care beneficiază de cele mai impunătoare sume de suport bugetar acordat de UE.

„Stimularea economică a zonelor rurale” – lipsă pe www.maia.gov.md

Stimularea economică a zonelor rurale, potrivit unor experţi, ar fi unul dintre cele mai de succes programe realizate în ultimii 5 ani în R. Moldova. Datele oficiale, incluse într-un raport al Institutului de Politici şi Reforme Europene (IPRE), arată că în cadrul acestui program au fost implementate 3200 de granturi, a fost acordat suport pentru 1600 de afaceri, urmau să fie deschise 8 incubatoare de afaceri şi circa 10 mii de locuri de muncă în sate. Care sunt aceste afaceri? Cine a beneficiat de banii alocaţi în sprijinul zonelor rurale? Am accesat site-ul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), www.maia.gov.md, ca să aflăm cum anume au fost gestionate fondurile destinate stimulării economice a zonelor rurale. La rubrica „Proiecte de asistenţă externă” găsim afişată o listă de 14 proiecte, oferite de diverşi donatori, şi sumele alocate pentru realizarea lor. Bunăoară, proiectul „Tranziţia la Agricultura Performantă”, un grant de 102 milioane USD, prevede reabilitarea sistemelor centralizate de irigare, reformarea sectorului de irigare, facilitarea accesului la finanţe, creşterea vânzărilor produselor agricole de valoare înaltă. Alt proiect, „Restructurarea Sectorului Vitivinicol”, presupune alocarea de către BEI a sumei de 75 milioane de EURO, pentru soluţionarea vulnerabilităţilor din industria vinicolă. Alt proiect, „Îmbunătăţirea capacităţilor de eliminare a produselor chimice periculoase din fostul spaţiu sovietic”, prevede acordarea asistenţei tehnice pentru dezvoltarea unei abordări sistemice faţă de pesticidele inutilizabile. Şi Guvernul Poloniei a oferit un credit de asistenţă condiţionată, de 100 milioane de EURO, pentru sporirea competitivităţii prin restructurarea şi modernizarea agriculturii. Mai multe din cele 14 proiecte finalizează în 2015. Deşi sunt pe ultima sută de metri, www.maia.gov.md nu publică alte date despre modul în care au fost repartizate aceste sume, cine şi cum le-a gestionat, ce au reuşit să realizeze din cele preconizate. Lipsesc numele instituţiilor şi ale persoanelor care au beneficiat de fonduri. Totodată, informaţiile despre suportul bugetar acordat de UE pentru stimularea economică a zonelor rurale nu sunt făcute publice.

Diana Gherman, din cadrul Direcţiei Analiză, Monitorizare şi Evaluare a Politicilor, ne-a spus că informaţia solicitată ar putea fi accesată pe site-ul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Aici am găsit un Raport Analitic privind Implementarea Măsurilor de Sprijin pentru 2014. Documentul, însă, reprezintă o descriere narativă a rezultatelor implementării programului de suport oferit de stat producătorilor agricoli prin intermediul AIPA în 2014. În raport sunt descrise aspecte generale legate de numărul de beneficiari de suport, forma organizatorică, localizarea geografică, dar şi aspecte specifice: vârsta beneficiarilor, segregarea de gen etc. Lipsesc, însă, date despre beneficiari, despre sumele acordate, despre impactul finanţărilor.

Fonduri generoase pentru reforma Învăţământului Vocaţional

Un alt program de suport bugetar din partea UE, „Reforma Învăţământului Vocaţional”, presupunea deschiderea, în 2014, a 5 centre de excelenţă şi a 3 cămine pe lângă acestea. Pe site-ul www.edu.gov.md, la rubrica Asistenţă externă, găsim postată o listă a proiectelor implementate cu suport financiar extern. Două dintre aceste programe se referă la suportul bugetar oferit de UE pentru Învăţământul Vocaţional. Din ianuarie 2014 până în ianuarie 2018, UE alocă 3,5 milioane de EURO pentru îmbunătăţirea acestei forme de educaţie (profesional-tehnică, n.r.) prin reformarea reţelei instituţiilor de profil şi prin racordarea lor la cerinţele de pe piaţa muncii. Alte 25 de milioane de EURO, la fel suport bugetar, urmează să ajungă în 2015-2017, având aceleaşi scopuri. Ambele fonduri sunt gestionate de Ministerul Educaţiei, în calitate de parteneri figurând şi Ministerul Economiei şi cel al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Ministerul Educaţiei nu oferă alte informaţii despre felul în care sunt repartizate aceste generoase fonduri, oferite de UE în calitate de suport bugetar. Nicio informaţie despre cele 5 centre de excelenţă şi 3 cămine, care urmau să fie edificate pe lângă acestea.

PALV, implementat cu suportul bugetar al UE

În 2014, pentru continuarea reformelor în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, UE a decis să asigure implementarea Matricei de politici prin oferirea de suport direct bugetului pentru implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (PALV), 2014–2016, în valoare de 21 milioane de EURO. În noiembrie 2014, R. Moldova a recepţionat prima tranşă de suport bugetar, 5.811.000 de euro, din 6 milioane, prevăzute pentru 2014.

Acordul semnat de R. Moldova cu UE privind recepţionarea suportului bugetar pentru implementarea PALV a fost unul foarte generos, presupunând că „beneficiarul” (R. Moldova, n.r.) cofinanţează programul cu zero euro”. Deci, UE şi-a asumat să suporte integral cheltuielile pentru implementarea PALV. Au existat, însă, mai multe condiţii. Bunăoară, fiecare proiect/program finanţat de UE să fie supus unor operaţiuni stricte de comunicare şi informare. Totodată, beneficiarul va lua măsuri adecvate pentru a preveni neregulile şi fraudele şi, la cererea Comisiei, va declanşa anchete pentru recuperarea fondurilor plătite necuvenit. Beneficiarul va informa imediat Comisia despre orice element ce trezeşte suspiciuni de nereguli sau fraudă. De asemenea, va informa Comisia despre măsurile întreprinse pentru soluţionarea problemelor. Din banii alocaţi de UE sub formă de suport bugetar, R. Moldova urma să îmbunătăţească gestionarea frontierelor, gestionarea migraţiei, dar şi ordinea şi securitatea publică. Singura informaţie deschisă la acest subiect poate fi accesată pe www.mai.gov.md. E un comunicat de presă despre vizita, la 10-16 septembrie 2014, a unei misiuni de evaluare a posibilităţilor R. Moldova de implementare a suportului bugetar oferit de UE pentru realizarea PALV. Atunci, 3 experţi europeni au evaluat nivelul de realizare a acţiunilor din Matricea de politici privind implementarea PALV, precum şi capacitatea de absorbţie şi utilizare a fondurilor externe de către autorităţile naţionale.

Prima evaluare a realizării acestor strategii urma să aibă loc în primul trimestru din 2015. Pe site-urile oficiale, al Guvernului, al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, lipsesc orice date privind rezultatele acestei evaluări.

ENPARD, destinat agriculturii şi dezvoltării rurale

Cu un buget de 64 de milioane de euro, care ar trebui valorificat până în 2018, ENPARD este destinat agriculturii şi dezvoltării rurale. Deocamdată, însă, din cauza instabilităţii politice, acordul pentru acest suport bugetar rămâne neratificat, deşi a fost negociat încă în perioada Guvernului Gaburici. Valoarea totală a suportului bugetar sectorial constituie 64 de milioane de EURO, dintre care 53 de milioane sunt acordate de Comisia Europeană pentru componenta de suport bugetar sectorial şi 11 075 000 de EURO – componentă de suport complementar, alte 11 milioane de EURO constituind contribuţia Comisiei Europene. Cofinanţarea estimativă din partea beneficiarilor de granturi urma să constituie 75 mii de EURO.

Reforma Justiţiei – implementare defectuoasă

La 14 iunie 2013, la Bruxelles, Guvernul R. Moldova şi UE au semnat Acordul Financiar privind Programul de suport bugetar pentru Justiţie. Acesta presupune alocarea a 60 milioane de EURO pentru susţinerea Strategiei de reformare a justiţiei, întru edificarea unui sistem judiciar accesibil, eficient, independent, transparent şi profesionist, cu înaltă responsabilitate publică, în corespundere cu standardele europene. Potrivit Acordului, beneficiarul suportului, adică R. Moldova, este scutită de orice fel de contribuţii la acest proces.

În iulie 2015, însă, UE a decis să „îngheţe” continuarea acordării suportului pentru reforma justiţiei. Cea de-a treia tranşă de suport bugetar, circa 15 milioane de EURO, urma să fie transferată R. Moldova în al doilea trimestru al 2015, în urma realizării unor condiţii concrete, cum ar fi adoptarea unei noi Legi cu privire la Procuratură. Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în R. Moldova, explica pentru presă că, deocamdată, „nu putem vorbi despre schimbări calitative în Justiţie: proiectul de Lege cu privire la Procuratură încă nu a fost adoptat de Parlament în lectură finală, modificările menite să reformeze CNI nu au fost aprobate de Guvern, procedura de numire a judecătorilor este în continuare ambiguă, corupţia în sistemul judiciar nu a fost abordată suficient, deşi salariile judecătorilor au fost majorate considerabil”. Oficialul european constata că, în R. Moldova, lipseşte voinţa politică pentru a reforma cu adevărat Justiţia.

Cât despre fondurile consumate până în prezent din totalul de 60 de milioane de EURO, cetăţeanul nu are acces la date despre cheltuieli, chiar dacă banii au completat bugetul statului.

Suspans în reformarea sectorului energetic

Din 2011, Comisia Europeană a alocat R. Moldova 42 600 000 de EURO ca suport bugetar pentru diversificarea energetică, conectarea la piaţa energetică a UE, precum şi pentru promovarea eficienţei energetice şi a energiei regenerabile. La sfârşit de 2014, UE a prelungit Programul pentru încă 1,5 ani, alocând suplementar 10 milioane de EURO pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni pe segmentul Ungheni-Chişinău, în scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze a municipiului Chişinău, cel mai mare consumator de gaze din R. Moldova. Mariana Botezatu, directoare, Direcţia generală securitate energetică şi eficienţă energetică a Ministerului Economiei, ne-a spus că cele 10 milioane de EURO nu au ajuns în R. Moldova, deoarece urmează a fi respectate câteva condiţii prealabile: adoptarea Legii cu privire la energia electrică, a Legii cu privire la gazele naturale şi demararea negocierilor cu potenţiali cofinanţatori. Toate acestea ar fi trebuit să se întâmple până în decembrie 2015.

Liviu Andriuţă, director executiv, Business Consulting Institute

În general, opinia publică nu prea cunoaşte care este valoarea fondurilor europene acordate R. Moldova, pentru ce domenii sunt destinate, cine şi cum le gestionează, şi în acest sens cred că e nevoie de mai multă transparenţă.

Lipsa de transparenţă lasă loc pentru posibile fraude sau altfel de acţiuni de corupţie. O transparenţă deplină ar diminua nivelul corupţiei şi ar spori gradul de încredere al donatorilor. Înclin să-i dau dreptate şefului Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, care, recent, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de fenomenul corupţiei în R. Moldova, fenomen care nu a fost eliminat, după cum promiteau iniţial guvernanţii, ci continuă să se amplifice, chiar dacă investiţiile UE au fost de ordinul milioanelor.

Cât despre monitorizarea acestor proiecte, aş remarca faptul că, atât timp cât aceste fonduri sunt acordate bugetului, adică devin bani publici, Curtea de Conturi ar trebui să fie interesată de felul în care sunt gestionaţi aceşti bani. Constatăm, însă, că cetăţenii nu au acces la nişte rapoarte complete despre felul în care sunt gestionate respectivele fonduri.

Acest articol este realizat cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul aparţine Asociaţiei Telejurnaliştilor Independenţi şi nu poate fi considerat ca un punct de vedere al UE.