Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Rapoartele financiare ale partidelor: absente…

Rapoartele financiare ale partidelor: absente sau pline de lacune

La 31 martie a expirat termenul până la care partidele politice înregistrate în R. Moldova trebuiau să prezinte Comisiei Electorale Centrale (CEC) rapoartele financiare. Astfel, după datele publicate de CEC, până la data de 28 martie, doar 10 din 43 de partide politice înregistrate oficial în R. Moldova au prezentat aceste rapoarte.

Între timp, Promo-LEX a publicat un studiu intitulat „Strategii, practici şi instrumente de finanţare a partidelor politice în R.Moldova”, care analizează starea actuală privind finanţarea partidelor, erorile care intervin, voit sau nu, în aceste rapoarte şi în activitatea de finanţare a acestor structuri.

E nevoie de sancţiuni mai severe

Cornelia Călin, coautoarea studiului menţíonat, spune că rapoartele prezentate de partide conţin, în mare parte, lacune, iar sancţiunile stabilite de cadrul legal pentru iregularităţi sunt prea mici.

„Rapoartele pentru anii 2013 şi 2014 în mare parte erau lacunare. Informaţia lipsea de pe liniile de cheltuieli care erau prezente în acele acte, dar adevărul e că era abia la momentul de discuţii a proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Nici măcar modelele de rapoarte care sunt la acest moment implementate nu existau. Modelele după care partidele trebuiau să raporteze până azi, 31 martie, sunt similare acelor modele care au fost implementate în campania electorală pentru 2014, iar acolo fiecare linie de cheltuieli era diversificată, deci era pe subcategorii de cheltuieli şi era necesar de completat aceste date. Bine, cadrul legal până acuma nici nu a impus partidele să fie foarte diligente în raportare. Vor fi însă implementate şi aplicate, sperăm, sancţiuni. Însă acele sancţiuni care ar putea fi aplicate nu sunt atât de mari şi asta a fost şi îngrijorarea noastsă şi a partenerilor străini. Ar trebui aplicate sancţiuni mai severe. De exemplu, o sancţiune severă ar fi nepermiterea participării în cursa electorală pentru partidul care nu a prezentat raportul financiar. În esenţă, partidul politic este o persoană juridică, toate entităţile de acest tip raportează anual, şi dacă nu raportează, li se aplică sancţiuni grave. De ce partidelor nu li s-ar aplica?”, se întreabă Călin.

Totodată, experta a accentuat că este necesar ca societatea civilă să colaboreze pentru responsabilizarea partidelor. „De exemplu, ONG-uri care au făcut aceste monitorizări anterior ar putea să facă un efort comun, mass-media la fel. Noi am arătat situaţia politică la acest moment, am arătat lacunele, şi acum am dori să vedem cum o să se implementeze noile rigori în cadrul structurilor de partid”, a concretizat Cornelia Călin.

Publicitate
Publicitate

Numărul donatorilor scade, volumul de bani utilizaţi – creşte

Experta s-a referit şi la finanţarea partidelor din bugetul de stat. Şi la numărul mare de asemenea entităţi existente în ţara noastră.

„Anume finanţarea de la bugetul de stat are menirea de a ridica gradul de democratizare în interiorul partidelor şi a pune acele mecanisme de raportare, de evidenţă financiară internă pe roate.

În ce priveşte numărul mare de partide, avem şi o recomandare în acest sens în raport, pentru că multe din acele care nu sunt active, se activizează în prag de alegeri, ceea ce nu este corect. GRECO şi Comisia de la Veneţia spun că o astfel de practică trebuie eliminată. Am sugera ca să nu li se permită să participe la alegeri partidelor de acest gen. Sperăm să ajungem la modificarea legii actuale”, a conchis experta.

Iurie Ciocan, preşedintele CEC, a declarat că există mai multe dovezi că şi partidele care prezintă rapoarte nu declară toţi banii investiţi în campanii. „În perioada 2009—2011, în R. Moldova, în aceşti trei ani, am avut parte de cinci campanii electorale naţionale: alegeri locale generale, referendum, de trei ori alegeri parlamentare. Examinând rapoartele prezentate de către partidele politice, am constatat nişte lucruri foarte îngrijorătoare pentru noi: numărul donatorilor la partidele politice scade, volumul de bani utilizaţi în campania electorală creşte. Dacă e să luăm cel mai mare raport financiar declarat ca valoare în bani, pentru acea perioadă, vom vedea că cifrele, practic, s-au dublat. Nu e cazul să ne ascundem după deget, partidele nu raportează cu cea mai mare plăcere toate cifrele şi sumele utilizate”, a opinat Ciocan.

Preşedintele CEC a atras atenţia şi asupra responsabilităţii pe care şi-o asumă partidele care declară zero la anumite linii de buget şi a subliniat că pe viitor, dacă vor exista probe contrare declaraţiilor partidelor, va interveni şi responsabilitatea juridică. „Partidele politice niciodată nu raportau anterior cifre privind mentenanţa staff-ului în teritoriu, cheltuielile pentru transport, telefonia fixă ori mobilă. Zero. Se raportau doar cheltuielile care pot fi uşor contabilizate. În alegerile locale din 2011, prin colaborare cu Poliţia am aflat că în R. Moldova, pe parcursul a două luni, au avut loc circa 600 de evenimente publice sub formă de concerte, organizate în toată ţara de diferiţi concurenţi electorali. Studiind rapoartele financiare de la finele acelei campanii electorale, am depistat zero cheltuieli indicate pentru asemenea evenimente. Astfel, am elaborat un model nou de raport financiar, unul detaliat, care la prima vedere pare prea sofisticat, dar, în schimb, avem linie pentru orice eventuală cheltuială a partidului”, a adăugat Iurie Ciocan.

Surprize în campania electorală?

La evenimentul de prezentare a studiului Promo-Lex au fost prezenţi şi doi reprezentanţi ai partidelor politice de la noi: Ion Apostol din partea PL şi Vadim Pistrinciuc din partea PLDM. I-am solicitat să se pronunţe asupra modalităţilor de raportare financiară din partea partidelor şi de ce multe partide nu au prezentat rapoartele. „În mare parte, veniturile fac parte din cotizaţii. De ce ezită colegii să o facă, nu ştiu. Dacă un partid nu prea are oameni să se ocupe de asta, este complicat. Trebuie să ai câteva persoane care să ducă permanent evidenţa, să ai şi un sistem electronic. Bănuiesc că de asta alte partide mai tinere, în dezvoltare, sau extraparlamentare nu au făcut acest lucru. Acesta cred că este principalul motiv”, a precizat Pistrinciuc.

„Cheltuielile în afara campaniilor electorale sunt mai mult de mentenanţă: câteva oficii – unii le au în proprietate, dar alţii nu – depinde de raion în raion”, a mai spus Pistrinciuc, subliniind, în concluzie, că surprizele financiare apar mai mult în campania electorală.

Ion Apostol, secretar general PL, a declarat că în partiide s-ar face mult voluntariat. „Majoritatea activităţilor care se fac sunt pe bază de voluntariat. Sperăm ca odată cu aplicarea prevederilor noilor legi să putem să ne permitem să angajăm şi contabili. Acum, statutul nostru nu prevede expres obligativitatea achitării cotizaţiilor. Adică, plăteşte cine doreşte. Încă nu am creat un mecanism, deoarece pentru a percepe cotizaţiile e nevoie de mulţi oameni, care trebuie să fie salarizaţi, şi de aceea nu prea este comod şi nu vedem un mecanism practic de implementare. Finanţările se fac acum din donaţiile benevole ale membrilor de partid, este o procedură mult mai simplă şi comodă pentru noi”, a conchis Apostol. .

Societatea trebuie să cunoască de unde vin banii într-un partid

Iurie Ciocan a ţinut să amintească că modificările în legislaţie privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale au fost aduse în luna aprilie, anul trecut, după o perioadă destul de lungă de elaborare a actelor normative.

„Pe viitor, legislaţia prevede prezentarea către CEC a două rapoarte pe an. Primul raport către data de 15 iunie şi al doilea către sfârşitul anului calendaristic, iar raportul totalizator către 31 martie al anului viitor”, a consemnat Ciocan.

„Între timp, obligaţia noastră este de a stabili reguli de joc clare, transparente, pentru a aduce legalitatea în activitatea financiară a partidelor. Deci, activitatea lor de bază generează cheltuieli, e important ca societatea să cunoască de unde vin banii, cine sunt donatorii pentru partid, în afară de banii de la buget, care vor apărea doar în acest an, după aprobarea Legii bugetului de stat. Suntem într-o întârziere aici, pentru că şi legea, şi metodologia elaborată de către CEC prevede că contribuţiile de la stat vor fi rambursate lunar în conformitate cu performanţele electorale obţinute de fiecare partid. Suntem în luna martie, deci avem deja o întârziere de 3 luni faţă de partidele politice cu performanţe”, a mai spus preşedintele CEC.

De menţionat că pe lângă deficienţele depistate în acest sistem, cum ar fi cele legate de structurile de evidenţă şi transparenţă, directorul de programe Promo-Lex, Pavel Postică, a subliniat că numeroase invitaţii expediate partidelor pentru a participa la interviuri privind activitatea lor financiară nu au ajuns la destinatar din simplul motiv că pe adresele indicate oficial în registrul partidelor de la Ministerul Justiţiei astfel de identităţi nu se află.

Amintim că partidele care au remis rapoartele financiare către CEC până la 28 martie curent sunt: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Liberal, Partidul Politic „Casa Noastră Moldova”, Partidul Politic Mişcarea Antimafie, Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular Socialist din Moldova, Partidul Popular Democrat din Moldova, Partidul politic „Forţa Poporului”, Partidul Politic ,,Democraţia Acasă” şi Partidul Popular European din Moldova.

Publicitate
Publicitate