Parteneriat moldo-slovac pentru dezvoltare: „R. Moldova este prioritară pentru noi”
Primăriile din R. Moldova se confruntă cu grave probleme legate de asigurarea accesului la apă potabilă, de canalizare, precum şi de gestionarea deşeurilor. Mulţi primari recunosc că resursele şi soluţiile oferite de către instituţiile de stat sunt insuficiente, din care cauză problemele persistă. În acest sens, suportul unui stat european, dezvoltat la acest capitol, cum ar fi Slovacia, este unul binevenit.
Serafim Isac este primar al comunei Ghidighici. El spune că problemele localităţii pe care o gestionează sunt stringente. „Alimentarea unor sectoare ale satului cu apă şi asigurarea cu reţele de canalizare sunt problemele nr 1. Deocamdată, avem puţine succese în acest sens. Deşi avem străzi ce beneficiază de canalizare, e insuficient”, spune primarul, precizând că problemele sunt cauzate de lipsa de finanţare. „Ar trebui să scriem proiecte, să obţinem finanţare. Eu sunt primar ales recent. Nu am experienţă în a scrie şi participa la proiecte, dar vrem să fim instruiţi, ca să încercăm. Am depus două proiecte. Aşteptăm rezultatele”, spune Isac.
Un alt primar, Valentina Bejenari, din Moara de Piatră, raionul Drochia, spune că şi în localitatea sa aprovizionarea cu apă de calitate e o mare problemă. „Dacă reuşim să aprovizionăm cu apă potabilă localitatea şi să construim un sistem modern de canalizare, ne vom axa şi pe un sistem de management al deşeurilor”, spune primara de la Moara de Piatră, subliniind că o problemă ar fi lipsa proiectelor tehnice, care sunt foarte costisitoare şi prea puţin accesibile pentru satele mici. „La noi în sat sunt 1500 de locuitori. Din această cauză, şi pe plan naţional, şi pe plan internaţional, ne este greu să accesăm proiecte. De obicei, finanţatorii se axează pe localităţi mai mari sau pe 2—3 sate vecine, ca proiectul să fie cu impact regional, să fie accesibil pentru mai mulţi beneficiari”.
Soluţii slovace pentru R. Moldova
„Intenţionăm să introducem aici tehnologii slovace care au fost deja implementate cu succes, folosind resursele din programele noastre de ajutor pentru dezvoltare. Moldova este o ţară prioritară pentru noi. Este singura ţară din Europa spre care se orientează programul SlovakAid. Vrem să realizăm proiecte care ar implica companiile slovace, autorităţile şi companiile de aici. Aceste parteneriate pot creşte în cooperări comerciale, ca mai apoi să vorbim de colaborări business-to-business. Slovacia distribuie anual aproximativ 800.000 de euro pentru realizarea proiectelor, mărind treptat suma. Fiecare proiect primeşte de la 100 până la 200.000 de euro pentru aplicare şi este realizat de o companie slovacă. Proiectele pot fi realizate şi în cadrul unor scheme de mini-granturi. În acest an, sunt deja probate 16 proiecte. Dacă am putea mări sumele, am realiza proiecte de infrastructură, aprovizionare cu apă potabilă, am putea construi sisteme de canalizare în sate, începând cu instituţiile publice: primării, grădiniţe, şcoli”, susţine Ambasadorul Slovaciei în R. Moldova, Robert Kirnag. Cu referire la soluţiile pentru purificarea apei, Kirnag aduce exemplul firmei slovace eko Mimex, specializată în prelucrarea apelor reziduale. „Apa este purificată în proporţie de 98 %. Nu ştiu exact cum are loc acest lucru. E o taină comercială, dar am văzut, acum ceva timp, cum tehnologul principal şi directorul firmei au luat în pahare apa finală şi au băut, pentru a demonstra cât de siguri sunt de calitatea produsului lor. E o tehnologie ce nu se axează pe utilizarea produselor chimice. Ştiu că se consumă şi foarte puţină energie electrică. O persoană, o dată pe săptămână, curăţă depozitările. O altă entitate se ocupă de lichidarea deşeurilor electronice, care sunt periculoase, dar şi preţioase. În Moldova, calculatoarele sunt lăsate prin subsolurile caselor sau chiar aruncate, deşi ele ar trebui reciclate. Ar trebui scos şi folosit tot ce e bun în ele. M-am mirat când am aflat că aici lămpile cu mercur, periculoase pentru viaţă, nu sunt lichidate. Visez să realizez un proiect ce ar ajuta Moldova la lichidarea acestor lămpi. Am vrea ca după prezentările firmelor slovace să trecem la treabă, nu doar la Chişinău, ci în toată republica”, spune Ambasadorul Kirnag, în contextul desfăşurării la Chişinău a evenimentului „Parteneriatul dintre Slovacia şi R. Moldova pentru un mediu mai bun”, organizat de Ambasada Slovaciei în R. Moldova în parteneriat cu Ministerul Mediului.
La eveniment, au fost prezentate mai multe soluţii eco pentru curăţarea apelor menajere, menţionându-se că specialiştii din Slovacia ar putea asigura, în unele cazuri, instalarea sistemului, mai ales că există diverse staţii, pentru localităţi mai mari sau mai mici, iar tehnologiile, odată instalate, pot fi extinse spre alte centre. „Totul e pe bază biologică. Aceste staţii nu cer mai mult decât apă şi energie”, susţin reprezentanţii slovaci.
„E important ca şi cetăţenii să dorească implementarea acestor proiecte, să participe, pentru că, în principiu, apa este pentru noi cea mai importantă. Nu ştim cum e în Moldova, dar în Europa asigurarea cu apă începe să fie o problemă”, au recunoscut reprezentanţii Slovaciei, referindu-se şi la sistemele de extragere a grăsimilor, instalate pe lângă restaurante, lipsa cărora ar fi o mare problemă, întrucât vorbim de componente nedizolvabile. Ne referim şi la structuri de prelucrare a deşeurilor biologice şi a lămpilor cu mercur, la tehnologii complexe de purificare a apelor din spaţiul public şi la metode de gestionare a deşeurilor din gospodării şi fabrici. „Ne ocupăm şi cu extracţia produselor petroliere din ape. Sunt sisteme de purificare, instalate în staţii şi parcări. Avem şi sisteme de măsurare a cantităţii de apă consumată per obiect, ceea ce e foarte important”.
Exerciţii de răbdare
„La noi, prima problemă e cea legată de asigurarea populaţiei cu apă potabilă. Cea de-a doua – lipsa sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare. Casele individuale nu sunt conectate la o reţea. E o problemă atunci când vorbim despre apeduct, sistem de canalizare şi de epurare. Şi managementul deşeurilor e sarcină dificilă. E necesar de convins populaţia să separe deşeurile organice, ca peste ani de zile să devină îngrăşăminte organice. Indiscutabil, problema deşeurilor este şi una legată de educaţie, dar şi de nişte condiţii pe care le creăm noi, administraţia locală. Atunci când nu avem bani şi nu suntem în stare să întreţinem nişte terenuri care sunt ca nişte gunoişti, un loc unde lumea depozitează orice – sunt problemele noastre. Este vorba de educaţie, cum am mai zis, dar şi de condiţiile pe care noi le putem oferi”, recunoaşte Ion Vlas, primarul de Bieşti. Vlas spune că a scris mai multe proiecte, doar că s-a ciocnit de o altă problemă: „Scrii proiectul, îl înaintezi, aştepţi. Dacă am avea fonduri locale, ne-am putea planifica altfel activitatea”.
Vasile Tofan, primar de Vorniceni, raionul Străşeni, spune că tot ce ţine de mediu reprezintă o problemă pentru localitate. „Avem nevoie de reţele de apeduct şi de canalizare. O altă chestiune ar fi organizarea evacuării deşeurilor. Cred că am putea implementa proiecte slovace la noi, deşi nu toate tehnologiile pot fi utilizate imediat, dat fiind nivelul de dezvoltare pe care îl avem. De exemplu, pentru localitatea în care lucrez, cred că aş putea accesa nişte proiecte de construcţii de reţele de apeduct sau canalizare, şi poate ceva ce ţine de deşeuri, dar nu cu tehnologiile propuse de la întreprinderile din Slovacia. Poate încă nu am intrat în esenţă, va trebui să accesăm site-urile, să ne informăm, să concretizăm, pentru că la o primă vedere e greu să înţelegi profund mecanismul. Proiectele trebuie aplicate în engleză, iar asta e o dificultate. Avem nevoie de persoane care cunosc engleza şi ştiu cum se scrie un proiect, întrucât este vorba de o terminologie specială, adică e nevoie de persoane profesioniste”.
Paşi mici, dar siguri
„Primarii trebuie să ştie ce vor să obţină, trebuie să aibă o idee clară”, explică Ambasadorul Slovaciei. „Ulterior, trebuie asigurată finanţarea. Şi există finanţare nu doar din partea Slovaciei, ci şi locală. Şi cetăţenii trebuie să participe, întrucât este în interesul lor. Ne străduim, dacă sunt granturi mici, ca acestea să vină din sursele unei organizaţii non-profit, ca să nu apară nevoia unei cofinanţări. Recent, în cadrul unui proiect, am cumpărat ferestre pentru a economisi energia electrică. Partea noastră de contribuţie ţinea de achiziţionarea ferestrelor, iar instalarea se făcea deja din contul primăriei sau organizaţiei implicate în proiect”, mai spune Kirnag, specificând că întreaga activitate a Ambasadei este accesibilă publicului larg pe pagina web. „Suntem deschişi, de asemenea, unor idei noi şi putem căuta surse nu doar din Slovacia, ci şi din mini-granturi de la partenerii noştri din grupul de la Visegrad: Polonia, Cehia, Ungaria. Ar mai fi resursele financiare din UE, şi aici vorbim de investiţii enorme, pentru că mediul ambiant e o chestiune prioritară pentru statele membre. În genere, toate acestea sunt probleme ce ţin de sănătate şi, mai devreme sau mai târziu, va trebui să le rezolvaţi, după cum le-am rezolvat şi noi.”
Primara de Cairaclia, Maria Danu, spune că, în satul său, lucrează deja cu Ambasada Slovaciei. Autorităţile locale dispun de un mini-grant pentru construcţia unei părţi a reţelei de alimentare cu apă. În prezent, proiectul este realizat în proporţie de 70%, iar în 3 săptămâni va fi finalizat acestuia. „Nu-i atât de greu să scrii un proiect pentru un mini-grant, noi am completat formularul, am tradus în engleză şi am câştigat. Ne-au ales din 90 de proiecte. Asta ne bucură. Şi localnicii participă. Contribuţia Slovaciei este de 5000 de euro, iar 825 de euro sunt contribuţia primăriei. Paralel, lucrăm şi cu Ambasada Bulgariei, cu Ministerul de Externe al Bulgariei şi am câştigat un mic proiect de construcţie a staţiei de epurare a apei. În raionul nostru este preconizată instalarea a 8 buvete, şi ne numărăm printre localităţile unde va fi amenajată una. Banii sunt deja în cont, baza pentru construirea buvetei este pusă, dar cred că vom demara lucrările deja în primăvară”, încheie Maria Danu.
Şefa Direcţiei Prevenirea poluării şi gestionarea deşeurilor de la Ministerul Mediului, Svetlana Bolocan, s-a referit la modificările indispensabile în domeniul legislaţiei pentru ajustarea la standardele europene de mediu şi a menţionat că deja se lucrează la acest capitol.
Aliona CIURCĂ
