„Neregulile” de la ultima ședință a Parlamentului. Raport Promo-Lex

Ultima ședință plenară din sesiunea de primăvară a Parlamentului și din legislatura a XI, care s-a desfășurat pe 12 iulie, a fost marcată de un număr mare de proiecte de acte normative care au fost supuse votului și o serie de „nereguli în procesul de examinare a documentelor”, precum: modificarea ordinii de zi, încălcarea transparenței decizionale și limitarea deputaților de a depune amendamente, raportează Asociația Promo-LEX.

Promo-LEX a remarcat că inițial pe ordinea de zi a ultimei ședințe plenare figurau 66 de proiecte. Deși Regulamentul Parlamentului prevede că proiectul ordinii de zi trebuie întocmit la începutul săptămânii precedente perioadei pentru care se aprobă, Biroul permanent s-a întrunit abia pe 9 iulie și a propus ordinea de zi pentru ședințele din 10–11 iulie. „La propunerea unor președinți de comisii și a vicepreședintei Parlamentului, ordinea de zi a fost completată cu opt proiecte de acte normative, dintre care șapte au fost înregistrate chiar în dimineața ședinței”, a menționat Promo-LEX.

Ordinea de zi a mai fost completată și pe parcursul ședinței cu încă șapte proiecte, dintre care patru dintre acestea au fost înregistrate în ziua ședinței. Includerea acestor proiecte pe ordinea de zi a avut drept temei dreptul președintelui Parlamentului de a completa ordinea de zi în orice moment. În final, ordinea de zi a ajuns să numere 81 de proiecte de acte normative, fiind modificată în proporție de 22%,  în raport cu proiectul ordinii de zi întocmit inițial de Biroul permanent. 

„Modificările efectuate la ordinea de zi, în ziua ședinței, afectează atât transparența decizională, cât și nivelul de înțelegere a proiectelor examinate și votate”, atenționează Asociația.

După aprobarea ordinii de zi, fracțiunea BCS a anunțat că nu are nimic comun cu numirile care urmează să fie votate în ședința plenară și că părăsește ședința, pentru a  se alătura cetățenilor de la protest împotriva guvernării din fața Parlamentului.

„Neparticiparea deputaților, în special, a celor din opoziție la dezbaterea proiectelor de acte normative afectează procesul legislativ, astfel nefiind asigurată o dezbatere autentică”, punctează Promo-LEX.

În total, au fost supuse votului 79 de proiecte, dintre care 67 au fost proiecte de lege, iar 12  – proiecte de hotărâre. Din cele 12 hotărâri, nouă vizau numirea, desemnarea sau confirmarea unor persoane oficiale de către Parlament.

Dintre proiectele de lege adoptate cinci  au fost votate în prima lectură, 50 în a doua lectură și 5 în a treia lectură. Totodată, șapte proiecte de lege au fost votate în ambele lecturi (prima și a doua) în cadrul aceleiași ședințe.

Ședința a durat circa 6 ore și 40 min, cu 2 pauze de 1 oră și 35 min. Raportând timpul total al ședinței la numărul de proiecte prezentate, dezbătute și votate (79), Promo-LEX a observat că cele mai lungi dezbateri au durat 22 de minute, iar pentru 54 de proiecte timpul de dezbateri a fost de până la 2 minute.

Conform Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a 38 de proiecte votate în ședința plenară din 10 iulie, ceea ce reprezintă 56% din totalul proiectelor de lege adoptate în acea zi. Conform asociației, aceasta a fost afectată prin faptul că:

• Pentru 33 de proiecte nu au fost publicate actele aferente precum: versiunea proiectului înainte de votare în lectura a II-a (28); avizele Direcției Generale Juridice (4); amendamentele deputaților (1); expertiza anticorupție (1); sinteza obiecțiilor și recomandărilor (3). Asociația Promo-LEX a precizat în nenumărate rânduri că documentele aferente proiectelor de acte normative trebuie publicate cu suficient timp înainte de ședințele Parlamentului, pentru a asigura transparența și accesibilitatea acestora.
• În cazul a 11 proiecte de lege nu a fost respectat termenul pentru prezentarea recomandărilor părților interesate.

La fel, în cazul a 41 de proiecte de lege, deputaților, comisiilor și fracțiunilor parlamentare le-a fost limitat dreptul de a depune amendamente, din cauza nerespectării termenelor prevăzute de Regulamentul Parlamentului (10 zile de la aprobarea în primă lectură sau 30 de zile de la primirea proiectului).

22 de proiecte votate în ședința din 10 iulie au fost înregistrate cu doar 1–2 zile înainte (în data de 9–10 iulie). Promo-LEX a reiterat că nerespectarea termenelor prevăzute de Regulamentul Parlamentului și adoptarea actelor normative în regim de urgență afectează nu doar transparența și previzibilitatea procesului legislativ, dar și calitatea legii și imaginea legislativului.

Constatări generale asupra sesiunii de primăvară

În total, în sesiunea de primăvară a Parlamentului, deputații s-au întrunit în 23 de ședințe plenare. Procesul legislativ din această sesiune a fost caracterizat de o serie de probleme sistemice care au afectat grav transparența, previzibilitatea și calitatea actelor normative adoptate. Monitorizarea Promo-LEX relevă mai multe constatări esențiale.

• Transparență decizională afectată sistemic

În medie, în sesiunea de primăvară a Parlamentului, între 25% și 65% dintre proiectele votate în fiecare ședință au fost adoptate fără respectarea normelor de transparență. Problemele care au persistat se referă la lipsa publicării actelor aferente proiectelor (avize ale Direcției General Juridice, expertize anticorupție, rezultatele consultărilor publice) sau ignorarea termenului legal de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate.

• Ordine de zi imprevizibile și instabile

Modificările masive ale ordinii de zi (între 100% și 340%) au devenit o practică frecventă, afectând accesul la informație, calitatea dezbaterilor sau participarea informată a deputaților și a societății.

• Practici neclare privind regimul prioritar de examinare

Unele proiecte au fost declarate ca fiind „prioritare” fără justificare legală, inclusiv proiecte înregistrate de deputați, deși Regulamentul Parlamentului permite acordarea acestui regim doar la propunerea Președintelui, a Guvernului sau a opoziției.

• Utilizarea instrumentelor de control parlamentar

Deși moțiunile simple au fost frecvent folosite de opoziție (cel puțin 7 moțiuni depuse), unele nu au fost discutate în termenul legal sau au fost respinse fără dezbatere reală. Mai multe autorități (Guvernul, CNA, ANI, Avocatul Poporului) nu și-au prezentat în plen rapoartele anuale, iar audierile au fost amânate sau ignorate.

• Element pozitiv: votul în consens

În pofida mai multor nereguli înregistrate, în majoritatea ședințelor a fost prezent votul în consens de majoritate și opoziție, în special în domenii precum: protecție socială, economie, educație și cooperare internațională. Această practică poate fi consolidată ca exemplu de cooperare democratică funcțională, însă este necesar să fie susținută de un proces legislativ transparent. Un alt element pozitiv reprezintă posibilitatea pe care o oferă pagina web a Parlamentului de a încărca și vizualiza în timp real documentele aferente proiectelor de acte normative, fapt care nu era posibil în sesiune parlamentare precedente.

• Situații mai puțin obișnuite

Sesiunea de primăvară a Parlamentului nu a fost ocolită și de situații mai puțin obișnuite. În câteva ședințe au avut loc incidente de comportament inadecvat din partea deputaților, iar unii dintre ei s-au ales cu sancțiuni precum  limitarea de a participa la câteva ședințe sau de a lua cuvântul.

Deși ultima sesiune ordinară din legislatura curentă a fost declarată închisă, deputații se pot convoca în sesiuni extraordinare, până la învestirea noului Parlament, însă vor avea puteri limitate. Potrivit art 63 alin. (3) din Constituție, mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noii lui componențe. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.