Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   INFOGRAFIC/ De unde au venit…

INFOGRAFIC De unde au venit și încotro s-au dus banii partidelor politice în campania electorală pentru alegerile locale din 2023

Peste 36 de milioane de lei au cheltuit concurenții electorali pentru alegerile locale din luna noiembrie. Partidele politice au avut cele mai mari cheltuieli, în valoare totală de 35,6 milioane de lei, iar candidații independenți au investit 842,5 mii de lei. 

ZdG a analizat informația privind susținerea financiară a concurenților electorali pentru alegerile locale din acest an și prezintă topul partidelor politice cu cele mai mari cheltuieli declarate, dar și care au fost sursele de venit și destinația cheltuielilor partidelor cu cele mai bune rezultate înregistrate.

Fiecare cetățean direct interesat se poate familiariza cu procesul de finanțare a activității curente a partidelor politice și a campaniilor electorale. Rapoartele financiare aferente campaniei electorale pentru alegerile locale din noiembrie 2023 pot fi vizualizate oricând în Sistemul Automatizat de Stat „Alegeri”, modulul „Control Financiar”, dar și pe site-ul Comisiei Electorale Centrale (CEC)

Topul partidelor politice cu cele mai mari cheltuieli

Am analizat rapoartele financiare ale partidelor politice și ale candidaților independenți prezentate la CEC, pentru a stabili câți bani au fost cheltuiți în campania electorală pentru alegerile locale din 5 și 19 noiembrie 2023, dar și încotro au fost direcționate cele mai mari sume. Astfel, cheltuielile totale după cele două scrutine electorale au constituit 36,4 milioane de lei, dintre care partidelor politice le revin cheltuieli în sumă de 35,6 milioane de lei, iar candidaților independenți – 842,5 mii de lei. Cele mai mari cheltuieli în campania electorală le-a avut Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 9,47 milioane de lei, urmat de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) – 5 milioane de lei. Partidul Politic „Șansă”, exclus din cursa electorală cu două zile înainte de scrutin, a cheltuit în campanie 3,73 milioane de lei, clasându-se pe locul trei în topul partidelor cu cele mai mari cheltuieli.

Partidul Politic Mişcarea Alternativa Naţională (MAN), condus de edilul capitalei, fostul socialist Ion Ceban, a înregistrat cheltuieli de 2,97 milioane de lei, clasându-se pe locul patru după volumul banilor cheltuiți în campania electorală. MAN a obținut în urma celor două scrutine cinci mandate de primar și 20 de mandate în consiliile raionale și municipale.

Cheltuieli de peste un milion de lei au înregistrat și următoarele partide politice: Partidul Nostru, Partidul Renaștere, Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA).

Partidele politice cu cele mai bune rezultate la alegerile locale din 2023

În urma scrutinelor electorale din 5 și 19 noiembrie 2023, cele mai multe mandate de consilieri și primari le-au obținut partidele parlamentare PAS și PSRM. Candidații PAS au ajuns primari în 291 de localități, ceea ce reprezintă 32,51% din totalul de 895 de primari care au fost aleși, iar în consiliile raionale și municipale, candidații PAS au câștigat 357 de mandate, ceea ce reprezintă 32,87%. Candidații PSRM au devenit primari în 144 de localități (16,09%). Totodată, 256 de candidați au câștigat mandate de consilieri raionali și municipali. Cele două partide, PAS și PSRM, sunt singurele care vor avea reprezentare în toate cele 34 de consilii locale de nivelul II. Candidații independenți s-au clasat pe locul doi după numărul mandatelor de primar câștigate – 116 la număr (12,96%), iar în calitate de consilieri raionali sau municipali au fost aleși 16 candidați independenți – 1,47%. PSDE, fostul Partid Democrat din Moldova, a obținut 103 mandate de primar (11,51%), iar 88 de candidați au devenit consilieri raionali (8,10%). 

Sursele de venit și principalele destinații ale cheltuielilor 

Veniturile celor trei partide politice, candidații cărora au obținut cele mai multe mandate de primar și consilier raional/municipal – PAS, PSRM și PSDE, au constituit în total 16,8 milioane de lei. Principalele surse de venit ale partidelor respective reprezintă venituri publice – 5,9 milioane de lei, iar 4,1 milioane de lei – venituri provenite din donații de la persoane fizice. PAS a raportat 3,24 milioane de lei venituri din surse private și 1,76 milioane de lei – venituri provenite din donații de la persoane juridice (PSRM și PSDE nu au raportat venituri din aceste două categorii). Toate cele trei partide au raportat venituri din donații de la persoane fizice sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, lucrări ori servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piață, în valoare totală de 1,48 milioane de lei.

Analiza structurii cheltuielilor celor trei partide arată că cele mai mari sume de bani au fost cheltuite pentru materiale promoționale – 8,83 milioane de lei în total, precum și pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare – 3,8 milioane de lei. Mai jos sunt arătate top trei destinații ale cheltuielilor pentru fiecare dintre cele trei partide în parte, conform rapoartelor financiare disponibile pe site-ul CEC.

Constatările Promo-LEX privind finanțarea partidelor în anul 2022

În ceea ce privește finanțarea activității curente a partidelor politice din R. Moldova, asociația Promo-LEX a stabilit în procesul de analiză a rapoartelor financiare pentru anul 2022 că tot mai mult crește dependența partidelor politice de alocațiile din partea statului. Potrivit unui raport publicat de asociație, ponderea alocațiilor din bugetul de stat este în creștere constantă în ultimii trei ani, atingând în 2022 o cotă alarmantă de 82% din totalul veniturilor raportate de partidele politice (în 2021 – 70%, iar în 2020 – 62%). Cele mai multe surse de la bugetul de stat au fost alocate partidelor PAS (41%), PSRM (22%) și PDM, redenumit în PSDE (11%). În cazul a 40% dintre partidele beneficiare, acestea au constituit unica sursă de venit.

Creșterea continuă a dependenței financiare a partidelor de alocațiile din bugetul de stat este o tendință îngrijorătoare, care denotă că majoritatea formațiunilor politice nu par să depună eforturi suficiente și organizate pentru atragerea susținerii financiare din partea cetățenilor, constată Mariana Focșa, analista finanțelor partidelor politice din cadrul Promo-Lex. „În lipsa unor astfel de eforturi, constatăm că partidele contribuie puțin la dezvoltarea culturii politice a cetățenilor, la sporirea informării despre activitățile și agenda politică a partidului, precum și a loialității față de partid. Totodată, această lipsă de responsabilizare și de implicare financiară a membrilor de partid și a cetățenilor/susținătorilor acestuia crește riscul ca unele partide să devină inactive în cazul privării de alocațiile de la bugetul de stat”, explică analista Promo-LEX.

Sursele de finanțare a partidelor politice: ce prevede legea

Potrivit legislației Republicii Moldova, sursele de finanțare a partidelor politice sunt:

a) cotizațiile de membru/membră de partid;

b) donațiile;

c) alocațiile din bugetul de stat;

d) alte venituri obținute din activități proprii și anume, din activitate editorială, activitate

legată nemijlocit de administrarea proprietății partidului, precum și alte activități ce aduc venituri pentru necesitățile acestuia.

Finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale de către persoane fizice sau juridice se efectuează prin intermediul unui cont bancar cu mențiunea „Fond electoral”.

Pentru alegerile locale din 2023, Comisia Electorală Centrală a stabilit plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul unui concurent electoral în mărime de 66 274 579 de lei. Plafonul de cheltuieli însă, spre deosebire de alte tipuri de alegeri generale, este diferit pentru fiecare circumscripție electorală și se calculează în funcție de numărul de alegători din circumscripție, coeficientul fiind de 24 de lei per alegător. Același coeficient se utilizează pentru calcularea plafonului mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul grupului de inițiativă al candidatului independent.