Numărul escrocheriilor telefonice, în creștere: O singură victimă a pierdut peste 2 milioane de lei. Peste 300 de tentative au fost prevenite

În weekend, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a înregistrat 29 de cazuri de escrocherii telefonice, cu un prejudiciu total de peste 6 milioane de lei. Alte aproape 350 de tentative au fost prevenite datorită vigilenței cetățenilor.

„Cea mai mare sumă pierdută de o singură victimă a fost de peste 2 milioane de lei”, a precizat IGP.

Datorită vigilenței cetățenilor, 347 de tentative de fraudă au fost identificate și prevenite la timp. În 10 cazuri, victimele au transmis banii în numerar escrocilor.

„Dacă suspectați o tentativă de escrocherie – anunțați de urgență Poliția”, îndeamnă IGP.

Cele mai frecvente scenarii utilizate în R.Moldova în ultima vreme:

• Falsul colet (ex. Nova Poșta / Poșta Moldovei): Primiți un SMS care vă anunță că un colet (sau scrisoare) nu poate fi livrat din cauza adresei incomplete sau a neachitării unei taxe mici. Vi se oferă un link unde vi se cer datele cardului.
• Apelul de la „operatorul de telefonie”: Sunteți contactat sub pretextul „optimizării rețelei”, „prelungirii contractului”, „recurenței punctelor de loialitate” sau „trecerii la tehnologia 5G”. Vi se cere să dictați coduri primite pe telefon, să accesați linkuri sau să instalați aplicații, oferindu-le astfel acces deplin la telefonul dumneavoastră.
• Falsa aprobare a unui credit: Un așa-zis reprezentant al unei companii de creditare sau al unei bănci vă sună că „v-a fost aprobat creditul”, deși nu ați depus nicio cerere. Pentru a „anula” împrumutul sau a primi banii, vi se cer urgent datele personale și cele de pe card.
• Tombole și premii fictive: Sunteți anunțat telefonic că ați câștigat un premiu la o tombolă, ați primit o donație sau o moștenire. Pentru a intra în posesia acestora, vi se cere să plătiți o „taxă de validare” sau să oferiți datele dumneavoastră.
• Pretextele de la instituțiile statului/utilități: Escrocii se recomandă drept angajați de la primărie, fisc, alte instituții ale statului sau furnizori de servicii (ex: Apă-Canal pentru „schimbarea urgentă a contoarelor”). Ei cer date despre venituri, pensie sau componența familiei, pretinzând că fac recalculări sau verificări.

GHID DE SIGURANȚĂ: Ce facem și ce nu facem?

Ce NU trebuie să faceți NICIODATĂ:

• NU divulgați nimănui datele personale (numele complet, adresa, data nașterii, IDNP-ul, alte date confidențiale) și datele bancare (numărul cardului, data expirării sau codul CVV (cele 3 cifre de pe verso), denumirea băncii la care vă deserviți sau conturile bancare).
• NU transmiteți codurile de confirmare primite de la bancă sau operatorul de telefonie. Nicio instituție dintre acestea nu vă va cere astfel de coduri!
• NU accesați linkuri primite prin SMS-uri suspecte sau mesagerii (Viber, Telegram, WhatsApp) și nu instalați aplicații solicitate.
• NU oferiți informații despre venituri, salarii sau pensii unor persoane necunoscute.
• Orice apel primit de la o persoană necunoscută trebuie să vă pună în gardă.

Ce TREBUIE să faceți imediat:

• Întrerupeți apelul dacă persoana de la celălalt capăt al firului insistă să afle informații personale sau vă grăbește să luați o decizie.
• Verificați informația la sursa oficială. Sunați dumneavoastră direct la numărul oficial al băncii, al companiei de telefonie sau al instituției de utilități pentru a confirma dacă apelul a fost real. Folosiți numărul oficial de pe paginile web ale acestora, nu numărul de la care ați fost contactat.
• Anunțați banca dvs. și poliția (după caz) dacă ați reușit să introduceți datele cardului sau să oferiți informații confidențiale. De asemenea, blocați imediat cardul prin aplicația bancară.