Moțiunea împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu, a eșuat după dezbateri-maraton în Parlament

Moțiunea simplă depusă joi, 19 februarie, de opoziție, împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu, nu a întrunit suficiente voturi în Parlament. Doar 38 de deputați au susținut demersul, deși acesta fusese inițiat de 42 de parlamentari nemulțumiți de situația din sectorul energetic și de nivelul tarifelor la gaz și energie.

Dezbaterea moțiunii, desfășurată în ședința din 19 februarie, a durat circa șapte ore și a inclus raportul ministrului și luări de cuvânt ale reprezentanților opoziției și majorității.

Junghietu: Moldova se confruntă cu „succesiune de crize”

În fața deputaților, Dorin Junghietu a susținut că R. Moldova traversează o perioadă marcată de presiuni externe și manipulări legate de tema energiei, iar gazele au fost folosite inclusiv ca instrument politic.

„Se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a R. Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, a declarat ministrul.

„De ce nu s-au construit interconexiuni spre vest timp de trei decenii? Cine a menținut deliberat R. Moldova izolată energetic? Am descoperit în Arhiva Ministerului corespondențe între fostul Minister al Energeticii, Guvern și companiile rusești, planuri de activitate și diverse documente, potrivit cărora linia Bălți–Suceava trebuia să fie construită încă în 2005 (…) Când vor fi desecretizate aceste documente, vom vedea cu toții că demnitarii de atunci au preferat să fie comozi Rusiei, să fie convinși că dependența de un singur furnizor de energie este mai simplă și mai sigură pentru Moldova”, a adăugat ministrul.

Oficialul a amintit și episodul de blackout parțial din 31 ianuarie 2026, provocat de pierderea unor conexiuni pe liniile electrice din Ucraina, când frecvența în rețeaua națională a scăzut până la 48 Hz.

„Acest episod a demonstrat fără echivoc cât de importante sunt interconecțiunile cu România și de ce insistăm pe proiectele strategice, cum ar fi linia Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și, bineînțeles, Vulcănești-Chișinău”, a menționat el.

Pe tema gazelor, Junghietu a respins speculațiile privind tarifele, pe care le-a calificat drept „manipulări deliberate”.

„Astăzi, tariful la gaze naturale este cu aproximativ 2,15 lei mai mic decât cel anterior, aprobat încă în noiembrie 2024. Energocomul a acumulat devieri pozitive în anii 2025-2026, iar acestea se întorc consumatorilor prin prețuri mai mici. Doar pentru acest sezon rece, aproape 400 de milioane de lei au fost economisiți pentru familiile din R. Moldova și pentru întreprinderi. Acest lucru demonstrează că strategia de achiziție a gazelor s-a dovedit a fi una eficientă”, a accentuat oficialul.

Opoziția: „Să vă dați demisia de onoare”

Autorii moțiunii au invocat facturile ridicate și lipsa de rezultate în sector. Deputatul Alexandru Verșinin a cerut demisia ministrului, afirmând că demersul reprezintă „o factură morală” pentru guvernare.

„Haideți să stingem lumina aici în Parlament, să închidem toate afacerile, să stingem lumina în toate apartamentele, și o să vedeți că o zi întreagă Moldova va fi independentă energetic. Când ieșiți la tribună și vă dați mari specialiști în gaze, mai gândiți-vă la oameni. Și unica șansă demnă a dumneavoastră a fost astăzi să spuneți adevărul, să veniți cu cifre. Dar dumneavoastră asta n-ați făcut. Așa că îmi pare rău că ministerul dumneavoastră a devenit o fabrică de justificări și am să vă rog să vă dați demisia de onoare”, a afirmat Verșinin.

Liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a criticat nivelul facturilor raportat la veniturile populației:

„Dar întrebarea mea este pentru cei care astăzi au ieșit la tribună și ne-au convins că prețul de 30 de lei sau de 17 lei este mai bun decât un preț ieftin. Pentru că noi stăm astăzi în picioare, nu în genunchi sau pe burtă. Dar familiile falimentate, care nu-și pot plăti salariile și facturile… oamenii care au pensii de 2.000 de lei și facturi de 5.000 de lei și care se gândesc până în vară sau până în toamnă cum să le plătească, v-ați gândit la ei? Dar la economiile lor v-ați gândit?”, a spus Costiuc.

Fostul premier Ion Chicu a subliniat dependența economică de gaz și rolul acestuia în industrie:

„Cum poți afirma că nu ne pasă de gazele naturale? Pâinea se coace cu ajutorul gazelor, cărămida, toată industria, uscarea fructelor, pe ce funcționează? Pe soare? Pe voi? Pe gaze, oameni buni. De ce? Haideți să ne concentrăm pe viitor, la viziuni de viitor, să lăsăm politica. Și vă rog insistent pe miniștrii din cabinet, când vin aici, să se comporte ca demnitari de stat, să nu uite că parlamentul este ales de oameni, iar voi sunteți puși de partid”, a declarat Chicu.

Deputatul Constantin Cuiumju a descris sistemul energetic drept „foarte tensionat și instabil”, acuzând lipsa de anticipare a riscurilor:

„Astăzi, nu discutăm doar despre tarife, discutăm despre capacitatea Ministerului Energiei de a anticipa riscuri, de a coordona instituțiile din domeniu și de a proteja interesul public. Discutăm despre responsabilitatea politică. Nu vorbim despre un incident izolat, ci despre o succesiune de probleme care se leagă între ele. Aceleași reacții tardive, aceeași lipsă de asumare, iar în final, aceleași consecințe. Cetățeanul suportă costul”, a spus acesta.

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a criticat nivelul tarifelor comparativ cu alte state:

„Priviți la prețurile la gaze, echivalent în lei moldovenești: Moldova – 17 lei, Letonia – 15,90 lei, România – 12,50 lei, Armenia – 6,60 lei, Georgia – 3,50 lei, Belarus – 2,70 lei, Rusia – 1,80. De ce nu publicați prețurile de achiziție la gaze? Dacă totul e corect, totul e frumos, publicați-le”, a comentat Țîrdea.

Majoritatea: dependența energetică, moștenire a trecutului

Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat că vulnerabilitatea energetică a Moldovei este rezultatul deceniilor de dependență de o singură sursă.

„Guvernările de până acum au preferat să ne țină dependenți de o singură țeavă, de o singură sursă, de un singur furnizor care ne-a șantajat ori de câte ori a avut ocazia. Până în 2021 nu s-a bătut un cui pentru a ne lega electric de România sau de Europa. Nu s-a făcut nimic pentru ca soarele și vântul nostru să ne dea lumină în casă. Această inacțiune ne-a costat scump și ne-a ținut pe loc”, a menționat parlamentarul.

El a adăugat că reducerea dependenței și dezvoltarea interconexiunilor și energiei regenerabile reprezintă obiectivele principale ale politicii energetice.

A doua moțiune eșuată în această sesiune

Moțiunea împotriva lui Dorin Junghietu este a doua inițiată de opoziție în actuala sesiune parlamentară. Pe 5 februarie a eșuat și moțiunea împotriva ministrei Agriculturii, iar deputații au anunțat deja o a treia, îndreptată împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.

Conform Regulamentului Parlamentului, o moțiune simplă reprezintă o poziție politică față de activitatea unui ministru și nu atrage automat demiterea acestuia, fiind necesar votul majorității deputaților prezenți, dar nu mai puțin de 26.