Martorii lui Plahotniuc. Andrian Candu, audiat în instanță. Acuzații la adresa lui Filat și justificări pentru acțiunile lui Plahotniuc
Cu acuzații de „aranjamente” cu oligarhului Ilan Șor la adresa fostului premier Vlad Filat și justificări pentru acțiunile inculpatului Vladimir Plahotniuc, Andrian Candu, fostul președinte al Parlamentului, tot el, unul dintre finii lui Plahotniuc, a depus depoziții în dosarul „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc.
Miercuri, 17 decembrie 2025. Vladimir Plahotniuc a compărut din nou în fața instanței în dosarul numit generic „Frauda bancară”, ajuns la faza de examinare a probelor apărării. Cel de-al doilea martor adus de apărare în fața instanței, audierea căruia a durat mai mult de patru ore, este Andrian Candu, fostul președinte al Parlamentului, tot el, unul dintre finii lui Plahotniuc. Și acesta este vizat într-un episod din dosarul numit generic „Frauda bancară”, aflat la faza de urmărire penală.
Întrebări generale, despre părerile și impresiile martorului
Primul care a adresat întrebări a fost inculpatul Plahotniuc. Întrebări generale despre cum funcționa sistemul financiar-bancar, întrebări repetitive, formulate diferit, sau întrebări despre părerile și impresiile martorului – toate formulate în primele două ore ale ședinței. Nicio întrebare însă nu a vizat milioanele de dolari și euro provenite de la cele trei bănci devalizate, de care ar fi beneficiat Plahotniuc, incluse în rechizitoriul procurorilor
Întrebat de Plahotniuc ce crede despre cauzele care au stat la baza fraudei bancare, Andrian Candu a enumerat preluarea de către Banca de Economii a datoriilor Investprivatbank, managementul deficitar al BEM din partea statului, acumularea creditelor neperformante și cedarea de către stat a majorității acțiunilor prin emisii suplimentare.
Candu îl acuză pe Filat de „aranjamente” cu Șor
Plahotniuc a insistat cu întrebări despre decizia privind emisiile suplimentare ale BEM, iar Candu a catalogat această circumstanță drept „acceleratorul crizei”, subliniind că decizia era „o motivație politică a echipei Partidului Liberal Democrat din Moldova” și argumentând acest lucru prin faptul că PLDM controla „cinci din șase instituții responsabile de sistemul financiar-bancar”.
Printre întrebări, Plahotniuc strecura explicații la răspunsurile oferite de martor, motiv pentru care a fost atenționat de instanță. „Partidul Democrat a fost un ostatic politic”, a mai precizat Plahotniuc printre întrebări.
Pe același subiect, al emisiilor suplimentare ale BEM din 2013, în urma cărora statul a pierdut majoritatea la BEM, ajungând să dețină doar 33% din acțiuni, au continuat cu întrebări și avocații lui Plahotniuc.
Candu a declarat că decizia care l-a favorizat pe oligarhul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a fost una politică, asumată de Filat.
„Înțeleg că au avut aranjamente între ei în privința acelei emisii suplimentare de care a beneficiar Ilan Șor. Numai domnul Filat putea fi elementul care ar fi luat acele decizii. Pare a fi o înțelegere între Șor și Filat, motiv pentru care statul nu a participat la emisia suplimentară de acțiuni”, a declarat Candu, continuând să-l citeze pe fostul premier Iurie Leancă, care spunea: „Filat venea și cerea favoruri pentru Șor, legate de pașaport diplomatic, numere de înmatriculare, funcția de consul onorific.”
În continuare, Candu a exclus că Plahotniuc ar fi putut influența procesele care au dus la devalizarea celor trei bănci prin intermediul lui Vladimir Filat, motivând că Plahotniuc și Filat nu erau în relații bune și că totul ar fi început de la „vestita vânătoare din Pădurea Domnească”.
Într-o reacție pe pagina sa de Facebook, Filat a menționat că „declarațiile făcute în instanță de finul Candu, persoană direct implicată în acest proces, prin care încearcă să arunce responsabilitatea de la un partid la altul, nu reprezintă decât o confirmare suplimentară a faptului că acest dosar este judecat conform unui scenariu prestabilit, conceput încă din momentul arestării mele.
Vreau să fiu foarte clar și corect înțeles: nu partidele politice au comis uzurparea puterii și furtul miliardului, ci persoane concrete, afiliate formal unor partide, dar care acționau sub controlul direct și total al lui Plahotniuc, organizatorul grupului criminal care a conceput și a pus în aplicare întregul scenariu de capturare a statului.”
Candu justifică utilizarea de către Plahotniuc a persoanelor interpuse, comparându-l cu Trump
Candu a explicat în instanță, răspunzând la întrebări, de ce numele lui Plahotniuc nu apărea în lista beneficiarilor firmelor din offshore-uri pe care le deținea de facto, comparându-l cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, care a utilizat aceeași metodă pentru a evita „conflictul de interese”.
Astfel, Vladimir Plahotniuc a recunoscut că a utilizat interpuși pentru a-și gestiona afacerile, inclusiv în sistemul financiar-bancar.
Candu a explicat că Plahotniuc a apelat la compania „Uni-asia”, prin intermediul căreia a organizat firmele sale în trust (un aranjament fiduciar în cadrul căruia o persoană deține bunuri în beneficiul alteia, n.r.), care i-a oferit nașului său servicii corporative, de secretariat, financiare și, de asemenea, stabilirea unor beneficiari declarați. Candu a explicat acest fapt prin „apărarea juridică împotriva atacurilor venite din partea lui Viorel și Victor Țopa”.
Martorul a adăugat că Plahotniuc nu și-a declarat firmele la Autoritatea Națională de Integritate după intrarea sa în politică, întrucât „le-a lăsat după divorț soției Childescu și copiilor”.
Candu, scump în declarații pentru presă
După audieri, Candu a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor, sub pretextul că „nu mai sunt persoană publică”. ZdG a scris anterior că Andrian Candu, finul lui Plahotniuc și fost partener de business al acestuia, s-a retras din politică în 2021. De atunci, participă la diverse evenimente publice legate de business și, periodic, în spațiul online, publică fotografii de la aceste evenimente, alături de cele cu membrii familiei.
Datele publice arată că Andrian Candu este asociat la două companii fondate în București – „Bizmatters Consulting” și „Meta Soft Innovations”, unde le are în calitate de partenere pe două foste consiliere. În iulie 2022, pe numele lui Andrian Candu a fost pornit un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. La peste trei ani de la anunțul organelor de drept, acest dosar se află în continuare la faza de urmărire penală.
Procurorul contestă relevanța declarațiilor făcute de martor
La fel ca în cazul primului martor al apărării audiat în instanță, procurorul Alexandru Cernei a contestat și relevanța depozițiilor depuse de Candu, audiat preț de mai bine de patru ore, subliniind că ceea ce a declarat nu se referă la episodul cercetat și anume, la „transferurile unor fonduri provenite de la cele trei bănci devalizate către companii rezidente și nerezidente a căror beneficiar era inculpatul”.
„El doar a relatat povestea afacerilor lui Vladimir Plahotniuc și viziunea sa față de frauda bancară”, a menționat acuzatorul.
De asemenea, Cernei a declarat că procesul este îngreunat: „Sunt adresate multe întrebări care n-au nicio legătură cu obiectul cauzei. Nu putem interveni la fiecare întrebare, deoarece, la etapa când au fost audiați martorii acuzării, apărătorii nu au intervenit în proces. Există un principiu de egalitate a armelor și urmează să-l respectăm.”
De cealaltă parte, Rogac a insistat, în discuție cu presa, că martorul „a comunicat fapte și circumstanțe relevante speței date”.
27 de martori ceruți de Plahotniuc – acceptați pentru audiere în instanță
Instanța a acceptat 27 de martori dintre cei 164 propuși de apărare în dosarul „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc. Printre aceștia, mai multe persoane vizate de implicarea în furtul miliardului.
Pe lângă cei trei martori audiați deja, printre martorii apărării se numără fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu; foștii viceguvernatori ai BNM, Ion Sturzu și Emma Tăbârță; foștii administratori ai Băncii de Economii, Ion Ropot și Grigore Olaru; fostul administrator special al Unibank, Ruslan Grate; fostul administrator special al Băncii Sociale, Sergiu Berghie; fostul președinte al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman; fostul premier Iurie Leancă; fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu; fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu; fostul vicepreședinte al Parlamentului, Sergiu Sîrbu; foștii deputați Oleg Reidman și Veaceslav Ioniță; fostul președinte al BEM, Ivan Crivceanschii; fostul președinte al Consiliului de Administrare al BEM, Victor Bodiu; fostul președinte al Consiliului de Administrare al Băncii Sociale, Sergiu Albot; fostul președinte al Consiliului de Administrare al Unibank, Viorel Melnic; fostul director de filială la Victoriabank, Vitalie Lupu; fostul deputat Vladimir Andronachi; fosta notară Olga Bondarciuc; foștii deputați Denis Ulanov și Angel Agachi și alte două persoane din anturajul lui Plahotniuc, Olga Dnestrean și Alina Deleanu.
