Rusia pregătește o nouă mobilizare, spune Zelenski. Război în Ucraina, ziua 1554
UPDATE 22:06 Președintele Volodimir Zelenski a declarat că deține informații privind pregătirile pentru o mobilizare suplimentară în Rusia – conducerea rusă și-a propus să mărească efectivele de ocupație cu zeci de mii de soldați, scrie Ukrinform. El a făcut acest anunț pe Telegram în urma unei ședințe pe tema apărării la care au participat comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, și șeful Statului Major General, Andrii Hnatov.
„Primim din ce în ce mai multe informații interne din Rusia privind pregătirile pentru o mobilizare suplimentară în statul agresor. În primul rând, aceasta are scopul de a compensa pierderile deosebit de mari suferite de armata rusă pe teritoriul ocupat al Ucrainei. Conducerea politică a Rusiei și-a propus să mărească contingentul de ocupație, ceea ce înseamnă cel puțin zeci de mii de soldați în plus”, a spus Zelenski.
UPDATE 16:16 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump, avertizând asupra agravării deficitului de sisteme de apărare antiaeriană al Ucrainei, în special în ceea ce privește capacitățile de interceptare a rachetelor balistice, relatează The Kyiv Independent.
Presa ucraineană scrie că apelul vine în contextul în care Rusia își intensifică atacurile aeriene masive asupra Ucrainei și amenință cu un nou val de lovituri cu rază lungă asupra Kievului, inclusiv atacuri asupra a ceea ce Moscova a numit „centrele de luare a deciziilor” ale Ucrainei.
„Când vine vorba de apărarea antiaeriană împotriva rachetelor, ne bazăm pe prietenii noștri”, se arată în scrisoarea consultată de Kyiv Independent. „Când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, ne bazăm aproape exclusiv pe Statele Unite.”
Oficialii ucraineni se tem că stocurile limitate de interceptoare Patriot și alte sisteme furnizate de Occident ar putea să nu reziste în fața bombardamentelor intense.
„Situația este foarte dificilă în ceea ce privește apărarea antibalistică”, a declarat pentru Kyiv Independent o sursă familiarizată cu situația.
Potrivit oficialului, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Olha Stefanishyna, ca remite scrisoarea către Casa Albă, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și alți membri ai Congresului. Mesajul reflectă, de asemenea, îngrijorările tot mai mari ale Kievului privind dificultățile în obținerea de arme prin programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – Lista de Achiziții Prioritare pentru Apărarea Ucraine – care permite aliaților NATO să finanțeze achiziționarea de armament american pentru Ucraina.
„Ritmul actual al livrărilor prin programul PURL nu mai corespunde realității amenințării cu care ne confruntăm”, se arată în scrisoare. „Vă solicit ajutorul pentru protejarea spațiului aerian al Ucrainei de rachetele rusești”.
„În numele poporului ucrainean, solicit respectuos președintelui și Congresului SUA să rămână implicați”, se mai spune în scrisoare. „Și să ne ajute să obținem acest instrument vital de protecție împotriva terorii ruse — rachete Patriot PAC-3 și sisteme suplimentare — pentru a opri rachetele balistice rusești și alte atacuri cu rachete.”
Cel mai recent atac de amploare al Rusiei a evidențiat presiunea tot mai mare asupra apărării antiaeriene ucrainene. Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că armata rusă a lansat 90 de rachete și 600 de drone în timpul unui atac masiv desfășurat în noaptea de 24 mai.
Pe 16 aprilie, Zelenski i-a cerut comandantului Forțelor Aeriene, Mykola Oleșciuk, să contacteze de urgență statele partenere care au promis rachete Patriot și alte echipamente de apărare antiaeriană, în contextul reducerii continue a stocurilor de interceptoare ale Ucrainei. Directiva a venit după ce Zelenski a avertizat că rezervele de rachete Patriot fabricate în SUA au ajuns la un nivel critic.
Kremlinul a combinat tot mai frecvent escaladarea militară cu amenințări publice. Pe 25 mai, Rusia a anunțat planuri pentru un nou val de atacuri masive cu rază lungă asupra Kievului, prezentându-le drept represalii pentru un atac ucrainean în regiunea ocupată Luhansk.
UPDATE 13:56 Miercuri, 27 mai, forțele ruse au lansat un atac asupra unei ferme din regiunea Cernihiv. Conform autorităților militare ucrainene, o femeie a decedat, iar un bărbat a fost rănit.
„(…) În urma bombardamentului, au fost distruse clădiri ale unor întreprinderi locale — o fermă de porci și o fermă de bovine. Din păcate, atacul a provocat moartea unei persoane: o angajată a fermei de porci, născută în 1976, și-a pierdut viața. De asemenea, un tractorist al întreprinderii, născut în 1986, a suferit răni grave la cap. În prezent, victima, aflată în stare gravă, este transportată la Spitalul Regional din Cernihiv pentru a primi asistență medicală de urgență.
Circumstanțele suplimentare, precum și amploarea exactă a distrugerilor și consecințele atacului inamic sunt în curs de clarificare. Rusia este un stat terorist!”, a declarat șeful Administrației militare, Oleksandr Seliverstov.
UPDATE 09:56 Robert Brovdi, comandantul Forțelor Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, a declarat pe 26 mai că forțele ucrainene au identificat 500 de potențiale ținte în Belarus, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari că Belarus ar putea deveni implicat mai direct în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.
Brovdi, cunoscut drept „Madyar”, l-a avertizat pe dictatorul belarus Alexandr Lukașenko împotriva unor acțiuni care ar putea atrage și mai mult Minskul în război, afirmând că forțele ucrainene au identificat deja ținte pe teritoriul Belarusului și avertizând asupra riscului escaladării tensiunilor cu Kievul. Brovdi nu a precizat ce tipuri de ținte au fost identificate și nici în ce circumstanțe acestea ar putea fi lovite.
Declarațiile comandantului ucrainean vin pe fondul îngrijorărilor sporite privind rolul Belarusului în războiul Rusiei. Belarus, un aliat al Kremlinului, a permis trupelor ruse să folosească teritoriul său drept bază de lansare la începutul invaziei pe scară largă și a continuat să sprijine Moscova pe tot parcursul războiului.
În ultimele săptămâni, Kievul a avertizat în repetate rânduri că Belarus ar putea fi atras mai direct în conflict, pe măsură ce Rusia și Belarus își intensifică cooperarea militară și desfășoară exerciții comune, inclusiv simulări nucleare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat public, de asemenea, Belarusul să nu își asume un rol mai amplu în război, afirmând că vor exista „consecințe” și că Ucraina este pregătită să ia „măsuri preventive” ca răspuns la eventuale amenințări.
Ministerul belarus al Apărării a susținut pe 21 mai că Rusia a transferat focoase nucleare pe teritoriul Belarusului în cadrul unor exerciții militare comune. Între timp, Lukașenko a respins acuzațiile privind o implicare sporită a Belarusului în război și a declarat că este pregătit să se întâlnească „oriunde” cu Zelenski pentru a discuta relațiile dintre cele două țări.
Avertismentul și îngrijorările mai ample legate de rolul Belarusului în război coincid cu prima vizită oficială la Kiev a liderei opoziției belaruse aflate în exil, Svetlana Tihanovskaia, efectuată pe 26 mai.
UPDATE 09:40 15 persoane au fost rănite în urma unui atac rusesc cu rachete asupra regiunii Zaporijjea. În total, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 616 atacuri asupra a 34 de localități din regiune, anunță Șeful Administrației militare din Zaporijjea, Ivan Fedorov.
„Au fost primite 89 de raportări privind avarierea infrastructurii, locuințelor, automobilelor și gospodăriilor”, a spus el într-o postare pe Telegram.
UPDATE 08:10 Norvegia a semnat un acord cu UE prin care va oferi Ucrainei 425 de milioane de coroane norvegiene (aproximativ 40 de milioane de euro) pentru producția descentralizată de energie, energie regenerabilă, stocarea energiei în baterii și sisteme energetice locale flexibile, scrie Ukrinform.
„Norvegia va oferi 425 de milioane de coroane norvegiene pentru a ajuta Ucraina să restabilească reziliența sistemului său energetic”, se arată într-un comunicat.
Asistența este axată pe producția descentralizată de energie, energia regenerabilă, stocarea energiei în baterii și sistemele energetice locale flexibile. Această finanțare va consolida reziliența aprovizionării cu energie a Ucrainei, va contribui la accelerarea redresării și va asigura funcționarea serviciilor critice.
„Ucraina trebuie să treacă cu bine peste iarna care urmează, construind în același timp un sistem energetic mai puțin vulnerabil la atacuri. În cooperare cu UE, Norvegia oferă 425 de milioane NOK pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei. Această finanțare va ajuta Ucraina să răspundă nevoilor urgente, contribuind totodată la redresarea, modernizarea și parcursul său către aderarea la UE”, a declarat ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide.
„Iarna poate părea încă departe, dar pregătirile trebuie făcute acum”, a adăugat acesta.
„Contribuția Norvegiei reprezintă promisiuni transformate în fapte. Ea va ajuta Ucraina să se pregătească pentru următoarea iarnă și să se apropie de sistemul energetic al UE, de locul său în Uniunea Europeană. Accentul pus pe sursele regenerabile și pe producerea descentralizată a energiei contribuie la securitatea energetică a Ucrainei. De asemenea, apropie și mai mult Ucraina de prioritățile actuale ale UE prin tranziția verde”, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
