Islanda votează „Nu” la referendumul privind reluarea negocierilor de aderare la UE
Islanda a votat pentru respingerea reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, conform știrilor locale, într-un referendum care a oscilat pe parcursul nopții. Tabăra „Nu” a câștigat la limită referendumul privind reluarea negocierilor suspendate de aderare la Uniunea Europeană, potrivit Euronews.
O circumscripție electorală trebuie încă să-și confirme rezultatele, dar presa din Islanda a declarat:
„Este acum clar că Islanda a votat pentru respingerea reluării negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană”.
În prezent, 52,5% au votat „Nu”, iar 47,5% au votat „Da” la întrebarea „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”.
Sud-Vestul — a doua cea mai mare dintre cele șase circumscripții electorale ale Islandei, care cuprinde orașele de navetă din jurul capitalei, inclusiv Garðabær, Hafnarfjörður, Kópavogur și Mosfellsbær, cu aproximativ 79 de mii de alegători înregistrați — a rămas unul dintre cele mai strânse câmpuri de luptă ale serii.
Rezultatul „Nu” va amâna dezbaterea privind UE în politica islandeză pentru cel puțin încă doi ani.
Națiunea cu aproximativ 400 de mii de locuitori a solicitat inițial aderarea la UE după ce criza financiară din 2009 i-a împins economia în pragul prăpastiei, dar negocierile de aderare au stagnat în 2013, odată ce o coaliție eurosceptică a preluat puterea.
De ce acum?
Potrivit Euronews, relația Islandei cu Uniunea Europeană a trecut prin mai multe schimbări. Țara a depus cererea de aderare în 2009, după o criză financiară profundă. Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unei coaliții eurosceptice. Între timp, economia Islandei și-a revenit, iar interesul pentru aderare a scăzut. Negocierile s-au împotmolit în special în jurul problemei pescuitului, un sector esențial pentru economia și identitatea țării. În 2015, guvernul islandez a informat Bruxelles-ul că nu intenționează să reia negocierile și că țara nu mai trebuie considerată stat candidat.Promo
Schimbarea de direcție a venit în 2024, când la putere a ajuns o coaliție favorabilă UE. Acordul de guvernare prevedea organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare. Între timp, contextul geopolitic s-a schimbat. Amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și importanța tot mai mare a Arcticii, inclusiv pentru resursele minerale și noile rute comerciale, au determinat Islanda să acorde o atenție sporită cooperării cu UE. Cu toate acestea, campania pentru referendum este concentrată în principal pe probleme economice, în special agricultură și pescuit.
Pescuitul, principala problemă
Sondajele indică o cursă strânsă. Un sondaj realizat în iulie de Maskína indica 53% dintre respondenți în favoarea reluării negocierilor și 47% împotrivă. Un alt sondaj, realizat de Gallup la începutul lunii august, arăta o egalitate de 46% pentru fiecare tabără, în timp ce 8% dintre alegători erau indeciși.
Pescuitul este una dintre principalele teme ale dezbaterii. Peștele și produsele marine reprezintă aproximativ 40% din exporturile Islandei, iar controlul asupra apelor teritoriale este strâns legat de suveranitatea și identitatea națională.
În cazul reluării negocierilor, una dintre cele mai dificile chestiuni ar fi aplicarea Politicii comune a UE în domeniul pescuitului, care stabilește limitele capturilor și cotele pentru statele membre.
Industria islandeză de pescuit susține că aderarea ar reduce capacitatea țării de a acționa independent ca stat de coastă. Guvernul de la Reykjavík recunoaște că pescuitul și agricultura ar putea fi cele mai dificile capitole ale negocierilor. Un subiect controversat în trecut a fost gestionarea cotelor pentru macrou, în cadrul așa-numitelor „războaie ale macroului”, când Islanda a stabilit unilateral cote pe care UE le considera prea mari.
Ce se întâmplă dacă islandezii votează „Da”?
Un vot favorabil nu ar însemna că Islanda devine membră a Uniunii Europene. Ar permite însă reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul privind condițiile unei eventuale aderări.
Islanda a închis deja 11 dintre cele 33 de capitole ale negocierilor de aderare. Procesul ar putea fi mai rapid decât în cazul altor state candidate, deoarece țara este deja profund integrată în piața unică europeană.
Problema pescuitului ar rămâne însă una dintre cele mai dificile. Reykjavík ar putea solicita derogări sau acorduri speciale privind Politica comună a UE în domeniul pescuitului, iar Bruxelles-ul ar trebui să decidă dacă este dispus să le accepte.
Un vot „Da” ar reprezenta, totodată, un impuls important pentru politica de extindere a UE, oferind blocului un potențial nou stat membru în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică.
Ce se întâmplă dacă votul este „Nu”?
Un vot împotriva reluării negocierilor ar reprezenta o lovitură pentru politica de extindere a Uniunii Europene, care a căpătat un nou impuls după invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice din ultimii ani.
Pentru Islanda, un rezultat negativ ar putea închide pentru mulți ani, sau chiar decenii, dezbaterea privind aderarea la UE. Guvernul proeuropean al premierului Kristrún Frostadóttir ar suferi o înfrângere politică, în timp ce forțele eurosceptice ar fi consolidate.
Votul „Nu” ar avea o semnificație aparte deoarece islandezii nu ar respinge direct aderarea la UE, ci chiar posibilitatea de a afla care ar fi condițiile unei eventuale aderări.
Pentru Bruxelles, un asemenea rezultat ar reprezenta o pierdere de momentum pentru procesul de extindere și ar limita oportunitatea de a-și consolida prezența strategică în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică.
De asemenea, ar putea apărea noi întrebări privind modul în care Islanda și UE își pot aprofunda cooperarea în domenii precum securitatea și apărarea, în condițiile unui context geopolitic tot mai instabil.
