Ion Ceban va fi martor al apărării în dosarul „Kuliok”. Judecătorii CSJ au acceptat audierea a 36 de martori — inclusiv fostul director al CNA, fost adjunct de la SIS și deputați ai PSRM

„Primarul capitalei, Ion Ceban, precum și fosta prim-ministră Zinaida Greceanîi, vor fi citați ca martori ai apărării în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit liderul PSRM, Igor Dodon. Decizia a fost luată astăzi, 19 ianuarie, de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), scrie TV8.

Sursa citată scrie că deși avocații au cerut audierea a 62 de martori, instanța a acceptat doar 36. Printre aceștia se numără: Ruslan Flocea – fostul director al CNA,  Artur Gumeniuc – fost director-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Maxim Lebedinschi – fost membru al Comisiei Electorale Centrale și fost consilier netitular al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vasilii Șova – fost viceprim-ministru pentru Reintegrare, Adrian Lebedinschi – deputat și consilier din partea PSRM,  Vlad Batrîncea – deputat din partea PSRM, Corneliu Furculiță – fostul președinte al fracțiunii parlamentare a PSRM, Vladimir Țurcan – fost deputat de pe lista PSRM, Gaik Vartanean – fost deputat de pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Pavel Voicu – fostul ministru al Afacerilor Interne.

Pe 12 ianuarie, magistrații CSJ, Ghenadie Eremciuc, Stella Bleşceaga și Vladislav Gribincea, au acceptat în calitate de martori care vor fi audiați în ședințele de judecată mai multe persoane: Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, fostul deputat Iurie Reniță, care în 2020 a făcut publice înregistrările video de la întâlnirea Dodon-Iaralov-Plahotniuc, fostul deputat al PD și apropiat al lui Plahotniuc, Vladimir Cebotari, Andrian Candu, finul de cununie al ex-liderului democrat Vladimir Plahotniuc, dar și Andrei Neguța, Dumitru Diacov, Adrian Radu, Lilian Carp, fostul membru al PD Ion Harghel și ex-premierul Pavel Filip.

Numele lui Serghei Iaralov a fost pronunțat pentru prima dată, în contextul fraudei din sistemul bancar, pe 15 octombrie 2015. Atunci când, cu doar câteva minute înainte de a fi reținut de ofițerii CNA, fostul premier Vlad Filat a dezvăluit în premieră, de la tribuna Parlamentului, că Iaralov a participat „la toate discuțiile și târgurile” care vizau Banca de Economii (BEM). Businessmanul se afla în sală.

Probe noi din partea acuzării

Tot în ședința din 12 ianuarie, care s-a desfășurat în lipsa lui Igor Dodon, procurorul anticorupție Vitalie Codreanu a cerut anexarea la dosar a unor probe noi, printre care procesul-verbal de examinare a telefonului mobil ridicat de la Igor Dodon și raportul de expertiză judiciară. Acuzatorul de stat a explicat că materialele au fost prezentate abia acum din cauza „volumului mare” de acte. De cealaltă parte, apărarea socialistului a calificat noile probe drept „lipsite de pertinență”: „Noi considerăm că aceste probe, pe lângă faptul că sunt lipsite de pertinență, sunt inadmisibile din motivul inegalității volumului care a fost administrat și prezentat în cauza penală”.

Stella Bleşceaga, președinta completului de judecată, a precizat că instanța se va pronunța în următoarea ședință asupra listei martorilor și a probelor prezentate de apărare.

„(…) Se acceptă mijloacele de probă care sunt incluse în volumele care au fost prezentate în instanța de judecată cu tot cu rechizitoriu. Cu privire la probele suplimentare pe care le-a prezentat partea acuzării în ședința de judecată din 10 decembrie 2025, ele se anexează la materialele cauzei penale. Instanța se va expune după cercetarea tuturor probelor pe care le-am enumerat din partea acuzării și, ulterior, din partea apărării și va decide referitor la utilitatea acestora și cum veți motiva care este necesitatea de cercetare în ședința de judecată. Completul de judecată a exclus ceilalți martori, considerând că nu sunt relevanți”, a subliniat judecătoarea.

Dosarul „Kuliok”, reluat de la zero 

Dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat Igor Dodon, a fost reluat de la zero la începutul lunii noiembrie 2025 din cauza înlocuirii unui judecător.

Până în iunie 2025, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc şi Stella Bleşceaga, preşedinta completului. Ulterior, Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe un termen de 6 ani, ședințele de judecată fiind puse pe pauză.

Astfel, judecătorul Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea.

Pe 25 noiembrie 2025, la CSJ s-a desfășurat prima ședință în dosarul „Kuliok”, în componența noului complet de judecată.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul denumit generic „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova emisă anterior.

Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”. 

Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM. 

Igor Dodon mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals.