Între „șefa unui clan corupt” și „liderul care preferă diplomația”. Maia Sandu și Vladimir Putin în media Kremlinului de la Chișinău

În timp ce președinta R. Moldova este descrisă drept „mincinoasă”, „isterică”, „vrăjitoare” sau „șefa unui clan corupt”, președintele Federației Ruse apare în aceleași surse aproape exclusiv în știri neutre, construite în jurul comunicatelor oficiale ale Kremlinului. Ziarul de Gardă a analizat postările publicate timp de două săptămâni de patru dintre cele mai urmărite canale de Telegram ale instituțiilor media de limbă rusă din R. Moldova, afiliate Kremlinului – KP Moldova (aproape 34 de mii de urmăritori), Blocknot Moldova (peste 12,4 mii), AIF Moldova (aproape 7 mii) și Enews (circa 3,5 mii). Toate cele patru instituții administrează și site-uri de știri și se numără printre cele mai vizibile surse media de limbă rusă din R. Moldova. ZdG a analizat toate postările în care Maia Sandu și Vladimir Putin au fost subiect principal pentru a vedea cum sunt prezentați cei doi lideri în aceleași surse media. Analiza arată nu doar o diferență de volum, ci și două standarde editoriale complet diferite.

Monitorizarea a început la 1 iulie și a inclus toate postările în care cei doi președinți au fost subiect principal. Rezultatul este dezechilibrat din punct de vedere cantitativ.

În perioada monitorizată, cele patru surse media au publicat aproximativ 160 de postări despre Maia Sandu și doar două postări dedicate exclusiv lui Vladimir Putin, ambele pe canalul KP Moldova. Celelalte trei instituții media monitorizate – Enews, Blocknot Moldova și AIF Moldova – nu au publicat nicio postare în care președintele Federației Ruse ar fi fost  subiect principal. 

Diferențele nu țin însă doar de numărul materialelor, ci și de modul în care acestea sunt construite. Deși cele patru instituții media folosesc stiluri editoriale diferite, unele – mai agresive, altele – mai apropiate de formatul unei agenții de știri, toate conturează o imagine predominant negativă a Maiei Sandu. Predomină teme precum presupusa corupție a anturajului prezidențial, criza politică, deplasările externe, relațiile cu Uniunea Europeană, scandalul Moldatsa sau comemorarea deportărilor. Aceste subiecte sunt însoțite aproape invariabil de sarcasm, etichetări și interpretări. În schimb, cele două materiale despre Vladimir Putin reproduc aproape integral mesajele Kremlinului, fără contextualizare critică și fără voci alternative. 

KP Moldova: informația este doar punctul de plecare pentru comentariu

Cu 85 de postări despre Maia Sandu, KP Moldova este, de departe, cea mai activă dintre cele patru surse monitorizate. Tot aici apare și singurul conținut dedicat lui Vladimir Putin. 

Analiza postărilor arată că în cazul Maiei Sandu știrile sunt rareori lăsate să vorbească de la sine. Aproape fiecare informație este urmată de comentariul redacției, de o ironie sau de o întrebare retorică.

Pe 1 iulie, de exemplu, anunțul despre conferința de presă a președintei este urmat imediat de comentariul „Dar nouă la ce ne trebuie? Sau ei?” Apoi, redacția continuă – „Interesant, ce presă așteaptă?” Și înainte ca Maia Sandu să vorbească, concluzionează: „Ne așteptăm din nou la acuzații împotriva Rusiei, tentative de a speria populația și declarații despre necesitatea investițiilor în apărare.” 

Același model se repetă pe tot parcursul perioadei analizate. După ce Maia Sandu a declarat că nu a știut despre angajarea verișoarei sale la Moldatsa, redacția comentează: „Ce? Sandu nu mai răspunde nici pentru propriul anturaj? Și-a ieșit complet din minți?”, iar după ce președinta vorbește despre revizuirea modului de numire în funcțiile publice, apare imediat întrebarea: „Dacă ai lor sunt incompetenți, vor aduce specialiști din România?” 

Pe lângă comentariile proprii, KP Moldova recurge frecvent la sarcasm, poezii satirice, meme  și emoji, iar numeroase postări sunt preluate integral sau parțial de pe canalul „Primul în Moldova”, fiind completate ulterior cu propriile observații editoriale. 

Pe măsură ce scandalul Moldatsa domină agenda publică, limbajul utilizat de aceste surse devine tot mai agresiv. Maia Sandu este prezentată drept „patologică mincinoasă”, „oaie mincinoasă”, „vrăjitoarea principală”, „isterică”, „lider incompetent”, „șefa unui clan”,  „căpitanul unei corăbii care se scufundă”. 

Unele postări depășesc cu mult critica politică și vizează exclusiv ridiculizarea. După demisia premierului, bunăoară, unul dintre comentarii este: „Tema conferinței de presă: Nu știam cine este Munteanu.” Altă postare îi îndeamnă pe cititori: „Pregătiți popcornul.”

„Sursele noastre spun.” Cum opiniile sunt prezentate drept informații

Un alt element care se repetă aproape obsesiv în postările analizate este folosirea speculațiilor drept bază pentru știri. În numeroase cazuri, afirmațiile nu sunt atribuite unor documente, instituții sau persoane identificabile, ci unor surse anonime sau zvonuri.

„Sursele noastre, iar ele sunt cele mai bune, spun că Maia Grigorievna a dat undă verde pentru a începe bombardarea lui Andrei Spînu”, scrie KP Moldova într-o postare din 1 iulie, sugerând că șefa statului ar fi ordonat instituțiilor anticorupție să deschidă dosare pentru a devia atenția publică de la scandalul Moldatsa. Postarea continuă cu presupunerea că ulterior „operațiunea” ar fi fost suspendată, deoarece Spînu ar fi prezentat informații compromițătoare despre alte persoane din conducerea PAS. Niciuna dintre afirmații nu este susținută de dovezi sau de o reacție a celor vizați. 

Același tip de formulare apare și în alte materiale: „Se vorbește că în această seară a avut loc o întâlnire tensionată între președintă și partid”, „Există informații privind o posibilă demisie a Guvernului și alegeri anticipate”, „Sursele canalului spun că Dan Perciun este protejat de SIS”, „Ambasadele occidentale sunt rugate să calmeze grupările din PAS”.

Cititorului îi este oferită impresia că are acces la informații din culisele puterii. În realitate, postările nu indică sursa informațiilor și nu oferă niciun element care să permită verificarea lor.

Critica este amplificată printr-un cor de comentatori

Un alt mecanism identificat în perioada monitorizată este apelul repetat la aceleași voci, toate critice la adresa Maiei Sandu și a guvernării PAS.

Aproape în fiecare zi apar comentarii semnate de analistul Valeriu Ostalep, fostul vicepremier Alexandru Muravschi, politologul Victor Josu, jurnalistul Dmitri Ciubașenco, bloggerul Vitali Florea sau de politicieni precum Marina Tauber, Victoria Furtună ori Alexei Lungu. Postările sunt construite astfel încât declarațiile acestora să confirme concluzia deja formulată de redacție.

De exemplu, după conferința de presă a Maiei Sandu privind scandalul Moldatsa, KP Moldova publică succesiv comentariile lui Valeriu Ostalep, Victor Josu, Vitali Florea și alte opinii similare. Toate transmit aceeași idee: președinta ar fi mințit, ar fi încercat să se dezică de propriul anturaj și ar fi pierdut controlul asupra partidului. 

În contrast, cele două postări despre Vladimir Putin sunt redactate într-un registru complet diferit. Ele reproduc declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și ale consilierului prezidențial Iuri Ușakov, fără ironii, fără comentarii editoriale și fără surse alternative. Putin „vizitează”, „discută”, „declară”, „accentuează” și „preferă soluționarea politico-diplomatică” a războiului din Ucraina, iar afirmațiile sale sunt prezentate ca informații, nu ca poziții ale unei părți implicate în conflict. 

Enews: mai puține invective, aceeași direcție

Dacă KP Moldova mizează pe sarcasm și atac frontal, Enews adoptă un stil aparent mai reținut. În perioada analizată, canalul a publicat 26 de postări despre Maia Sandu și niciuna despre Vladimir Putin. 

Spre deosebire de KP, Enews folosește mai rar insulte directe, însă recurge frecvent la preluarea comentariilor unor politicieni, analiști și jurnaliști critici la adresa puterii. O parte dintre materiale sunt redistribuite de pe canalul Primul în Moldova, iar altele sunt construite în jurul declarațiilor acelorași comentatori care apar și pe KP Moldova.

Rezultatul este similar: chiar dacă tonul este mai puțin pamfletar, imaginea Maiei Sandu este asociată aproape exclusiv cu teme precum corupția, nepotismul, criza politică, controlul instituțiilor statului sau eșecul guvernării. Declarațiile președintei sunt rareori prezentate fără a fi însoțite de interpretări sau reacții ale criticilor săi. 

AIF Moldova: mai puține comentarii proprii, mai multe declarații ale opoziției

Spre deosebire de KP Moldova, care intervine frecvent cu propriile comentarii, AIF Moldova recurge mai rar la ironii directe. În schimb, construcția imaginii Maiei Sandu se face prin selecția aproape exclusivă a surselor și a subiectelor.

În primele două săptămâni ale lunii iulie, canalul a publicat 32 de postări despre Maia Sandu și niciuna despre Vladimir Putin. 

O parte dintre materiale reproduc declarațiile șefei statului fără comentarii editoriale evidente. Totuși, acestea sunt rapid eclipsate de un număr considerabil de postări în care sunt promovate punctele de vedere ale opoziției, ale foștilor demnitari sau ale comentatorilor cunoscuți pentru criticile constante la adresa actualei guvernări.

Astfel, scandalul Moldatsa este prezentat aproape exclusiv prin prisma acuzațiilor formulate împotriva președintei și a PAS. Demisia premierului este interpretată ca dovadă a unei crize interne a partidului, iar consultările pentru desemnarea unui nou șef al Executivului sunt descrise ca un proces formal, în care deciziile ar fi deja luate.

O altă temă care apare frecvent pe AIF este relația dintre Republica Moldova și NATO sau Uniunea Europeană. Declarațiile oficialilor moldoveni privind cooperarea în domeniul securității sunt puse în paralel cu afirmațiile opoziției despre faptul că actuala guvernare ar încălca neutralitatea statului și ar implica Republica Moldova în confruntarea dintre Rusia și Occident. În acest mod, fără a recurge la un limbaj insultător, selecția subiectelor și a surselor creează o imagine predominant negativă a Maiei Sandu și a guvernării PAS. 

Spre deosebire de KP Moldova, AIF nu utilizează aproape deloc jocuri de cuvinte, poezii satirice sau emoji. Totuși, lipsa comentariului editorial este compensată de alegerea aproape exclusivă a vocilor critice, ceea ce duce la același rezultat – cititorul întâlnește foarte rar informații care să prezinte și perspectiva autorităților, fără a fi imediat contrabalansată de acuzațiile adversarilor politici.

Blocknot Moldova: un ton mai sobru, aceeași selecție a subiectelor

Și Blocknot Moldova adoptă un stil diferit de KP Moldova. În perioada analizată au fost identificate 14 postări despre Maia Sandu și niciuna despre Vladimir Putin. 

Primele materiale sunt apropiate de formatul unei agenții de știri. Sunt reproduse declarațiile președintei privind demisia premierului, consultările cu fracțiunile parlamentare sau alte evenimente politice, fără comentarii editoriale ample.

Însă, pe măsură ce evoluează agenda publică, selecția subiectelor devine tot mai concentrată asupra scandalurilor care afectează guvernarea. Accentul cade pe presupusele conflicte din interiorul PAS, anchetele privind Moldatsa, cheltuielile pentru deplasările externe ale administrației prezidențiale și criticile formulate de opoziție.

Chiar dacă Blocknot utilizează mai rar calificative depreciative, construcția editorială urmează aceeași direcție. Aproape toate materialele în care apare Maia Sandu sunt asociate cu crize, conflicte, acuzații sau eșecuri ale guvernării. Lipsesc aproape în totalitate postările despre activitatea curentă a președintei, despre agenda externă sau despre inițiativele instituției prezidențiale care nu sunt legate de controverse. 

Patru stiluri diferite, aceeași imagine

Analiza arată că cele patru instituții media nu folosesc aceleași tehnici editoriale. KP Moldova mizează pe sarcasm, comentarii proprii și atacuri directe. Enews preferă să amplifice criticile prin redistribuirea comentariilor și a declarațiilor unor politicieni și analiști. AIF Moldova păstrează un ton mai apropiat de știrea clasică, însă selectează aproape exclusiv surse și subiecte critice la adresa guvernării. Blocknot Moldova utilizează un registru mai sobru, dar urmărește aceeași agendă tematică, în care Maia Sandu apare în principal în contexte negative.

Diferențele de stil nu schimbă însă rezultatul final. Deși fiecare instituție își construiește conținutul în mod diferit, toate contribuie la conturarea unei imagini predominant negative a președintei Republicii Moldova.

În schimb, despre Vladimir Putin nu există niciun material comparabil. Singurele două postări dedicate liderului rus reproduc aproape integral comunicatele Kremlinului și îl prezintă în ipostaza de comandant suprem, interlocutor al președintelui american Donald Trump și lider care discută despre operațiunile militare și despre perspectivele unei soluționări diplomatice a războiului. Niciuna dintre cele patru instituții media nu publică în perioada analizată materiale critice la adresa președintelui Federației Ruse. 

Perioada de monitorizare de două săptămâni nu permite concluzii cu privire la întreaga activitate editorială anuală, însă oferă o imagine asupra modului în care aceste surse reflectă anumiți actori politici, utilizând, pe de o parte, tăcerea sau măgulirea, iar pe de alta – atacul la persoană, insultele sau speculațiile.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.