Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Fără acces la rețele de…

Fără acces la rețele de socializare pentru copiii sub 15 ani și fără telefon în timpul programului școlar. Proiect de lege depus în Parlamentul României

Sursă foto: France24

Tinerii sub 15 ani nu ar avea voie să aibă conturi de rețele sociale, iar conturile deja existente sub această limită de vârstă să fie suspendate, prevede un proiect de lege pentru protecţia minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale, depus în Parlamentul României. În plus, telefonul să fie interzis în timpul programului școlar, mai precizează inițiatorii proiectului care aduc în discuție studii științifice și dau exemple de măsuri de propuse în alte țări. Proiectul de lege nu presupune înfiinţarea de noi instituții sau structuri administrative, transmite edupedu.ro.

Inițiativa vine pe fondul măsurilor pe care mai multe țări europene doresc să le ia sau sunt în curs de aprobare. Documentul prezintă în expunerea de motive și măsurile propuse în Franța, Germania, Italia sau Spania și Australia.

Cum se face verificarea vârstei

Concret, proiectul propune ca furnizorii de servicii de rețele sociale să fie obligați să implementeze sisteme eficiente şi proporţionale de verificare a vârstei utilizatorilor.

Sistemele de verificare a vârstei vor cădea în sarcina Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații, cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.


„Sistemele prevăzute la alin.(1) nu pot conduce la crearea de baze de date biometrice
şi nu pot fi utilizate în scop de profilare, fiind supuse strict regulilor prevăzute de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal”, mai precizează proiectul.

Interzicerea telefoanelor în școli și educație digitală inclusă în curriculum

Proiectul propune „interzicerea utilizării telefoanelor mobile în unităţile de învăţământ preuniversitar în timpul programului şcolar, cu excepțiile stabilite prin regulamentul intern, cu respectarea interesului superior al copilului şi a nevoilor educaționale speciale”.

De precizat, în prezent legea Educației prevede că folosirea telefonului mobil este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

Mențiunea în timpul programului propusă acum de proiectul de lege face referire la o interdicție în timpul orelor, iar prevederea actuală prevede interzicerea telefonului în școală.

  • Art 106, alin (4) din Legea nr. 198/2025 Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, inclusiv în timpul activităților educaționale care se desfășoară în afara unităților de învățământ, cu excepția utilizării acestora în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern al unității de învățământ.

Proiectul mai propune ca Ministerul Educației să introducă în curricula şcolară obligatorie programe privind:
a) riscurile psihologice ale utilizării mediului digital;
b) funcţionarea algoritmilor şi impactul acestora;
c) protecţia sănătăţii mintale în mediul online.

Exemple de măsuri propuse în alte țări

Proiectul depus la Parlament precizează că are ca obiectiv „primordial protejarea interesului
superior al copilului, prevenirea riscurilor grave şi responsabilizarea furnizorilor de servicii de
reţele sociale”.

În acest sens inițiatorii aduc drept argument „studii ştiințifice, rapoarte ale instituțiilor europene, precum şi anchete parlamentare recente evidenţiază o creştere alarmantă a fenomenelor de anxietate, depresie, automutilare, suicid, dependenţă digitală, cyberbullying şi expunere la conținuturi nocive sau manipulative”.

„Măsurile propuse se aliniază unei tendinţe clare la nivel internațional şi european de
consolidare a protecției minorilor în mediul digital, prin reglementări restrictive, preventive şi
educaţionale.

Franţa
Prin Legea nr.2023-566 privind majoritatea digitală, Franța a stabilit:

  • vârsta minimă de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale;
  • obligaţia furnizorilor de a obţine consimţământul verificabil al părinţilor pentru minorii sub acest prag;
  • sancţiuni semnificative pentru platformele care nu implementează mecanisme eficiente de verificare a vârstei. Curtea Constituţională franceză a reținut că protecţia sănătăţii mintale a minorilor justifică restrângeri proporţionale ale libertății de exprimare în mediul digital.

Germania

Germania aplică încă din 2003 Jugendmedienschutz-Staatsvertrag (JMStV), care:

  • impune clasificarea conținutului online în funcţie de vârstă;
  • obligă platformele să limiteze accesul minorilor la conţinut nociv;
  • permite sancţiuni administrative severe pentru nerespectare. Modelul german pune accent pe responsabilitatea furnizorilor, nu pe culpabilizarea utilizatorilor minori.

Italia

Italia a adoptat măsuri consolidate prin Codul pentru protecţia minorilor în mediul digital, incluzând:

  • mecanisme stricte de age-verification;
  • intervenția autorității de protecție a datelor (Garante per la protezione dei dati personali);
  • recunoaşterea explicită a dependenţei digitale ca risc pentru sănătatea copilului.

Spania

Spania a introdus prin Carta drepturilor digitale:

  • conceptul de drept al copilului la protecţie împotriva manipulării algoritmice;
  • obligația statului de a integra educația digitală în sistemul de învăţământ obligatoriu.