Editorial Putin vrea să readucă Rusia la Dunăre
Putin încearcă să aducă războiul cu Ucraina la Dunăre. Rusia a lovit din nou printr-un atac combinat de drone și rachete porturile ucrainene de la Dunăre. În noaptea de 29 spre 30 septembrie, forțele ruse au executat, repetat, o nouă serie de atacuri cu drone kamikaze și rachete asupra întregii infrastructuri portuare ucrainene de pe cursul inferior al Dunării. E vorba de Reni, Ismail, Chilia și trecerea cu feribotul pe Dunăre între Cartal și Isaccea.
A fost cel mai masiv atac de la începutul războiului, care a pus în alertă nu doar Ucraina, ci și România, iar alături de ele, și Alianța Nord-Atlantică. Președintele României, Klaus Iohannis și Ministerul de Externe al României au condamnat „cu fermitate” atacurile rusești care au avut loc luni dimineață împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre, „foarte aproape de România”. Această escaladare recentă „generează inclusiv riscuri de securitate pentru cetățenii români și afectează siguranța transporturilor pe Dunăre și prin Marea Neagră. Aceste atacuri asupra civililor și infrastructurii civile sunt considerate crime de război”, reproșa Rusiei Bucureștiul.
Dronele rusești au atacat nu doar porturile ucrainene de la Dunăre, dar au intrat și în România. Ministerul Apărării Naționale al României anunța cu referire la cazul din noaptea de 29 septembrie, printr-un comunicat de presă, că sistemul de supraveghere radar al Armatei Române a indicat „o posibilă pătrundere neautorizată” a două aparate de zbor în spațiul aerian al României. Potrivit aceleiași surse, două drone, din clasa celor folosite în lupte de către trupele ruse, au căzut (?!) în apropiere de Galați și Brăila, la 21 de kilometri (?!) de granița cu Ucraina.
Rusia dădea start incursiunilor cu drone la Dunăre în noaptea de 24 spre 25 iulie, la o săptămână după ce Rusia se retrăgea din Acordul cerealelor și bloca exporturile cerealiere din Ucraina pe Marea Neagră. Mai multe drone au lovit în toiul nopții portul de mărfuri din Reni și au distrus o bază petrolieră și un hangar cu grâne – anunțau în cursul dimineții agențiile ucrainene de știri din regiune. La nici o săptămână, a fost atacat Ismailul, după care și celelalte porturi de pe partea ucraineană a Dunării folosite de Ucraina ca și căi alternative pentru exportul de cereale.
Incidentul de la Galați-Brăila este al patrulea caz de încălcare de către Rusia a spațiului aerian al României în ultimele două luni și jumătate de război. Amintim aici că la mijlocul lui septembrie, pe teritoriul României au fost identificate componente și fragmente de drone similare celor folosite de Rusia în atacurile ei asupra portului Ismail în apropiere de localitatea Plauru, județul Tulcea, din vecinătatea imediată a graniței cu Ucraina și în apropiere de localitățile Nufărul și Victoria, același județ, la distanță de 20 de kilometri (?!) de Dunăre – lucru care, la fel ca și în cazul incidentului de la Galați-Brăila, a provocat și provoacă și azi mai multe discuții în contradictoriu. Întrebarea a fost și rămâne dacă depășirea hotarelor României de către dronele rusești și pătrunderea lor la zeci de kilometri pe teritoriul României a fost o eroare tehnică sau este rezultatul unor provocări intenționate, pentru a intimida NATO și a destabiliza România? Incidentele cu drone sunt o întâmplare ori exerciții de testare în teren a capacităților NATO de apărare a frontierelor sale pe Dunăre? Răspunsul contează.
Ce planuri pune la cale Moscova? Că războiul continuă. Putin rămâne în agonie. Vrea război și pregătește Rusia de valul doi de război. Kremlinul preconizează noi mobilizări, inclusiv în regiunile anexate ale Ucrainei. Ajunsă, călare pe drone, la porțile NATO pe Dunăre, în ce fel de vecinătate preconizează Rusia să fie cu NATO și cu România ca parte NATO: va bate la poartă pentru a-și menaja relațiile ori „va sări peste gard?” Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, declara acum câteva zile într-o conferință de presă, după ce fusese convocat, repetat, la Ministerul român de Externe în scandalul dronelor, că Rusia „nu are nicio intenţie ostilă împotriva României…, nicio acţiune neprietenoasă”.
Bine spus, nu știu și pe cât de adevărat, pentru că în politică adevărurile nu întotdeauna sunt spuse, ele trebuiesc deduse. Și Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, declara recent, în contextul incidentului de la Galați și Brăila, că „în ceea ce privește rămășițele provenite de la dronele din România, nu avem niciun indiciu că acestea ar fi rezultatul unui atac intenționat al Rusiei împotriva teritoriului aliat. Dar războiul și atacurile Rusiei în apropierea granițelor României sunt nesăbuite și destabilizatoare.” Este adevărat, dar tot atât de adevărată este și declarația de la începutul acestei săptămâni făcută de președintele Iohannis: „Rusia nu atacă cu drone România, dar faptul că ajung aici reprezintă o problemă.”
Ce ar putea urma, că lucrurile nu se termină aici și marile probleme ar putea abia începe aici. În primul rând, e clar că Putin vrea, actorii menționați. Doi: ostilitățile la Dunăre nu vor înceta până nu se vor clarifica lucrurile cu Acordul cerealelor. Iar asta înseamnă că rușii vor continua să atace în continuare infrastructura portuară din Ucraina, pentru a limita sau elimina exporturile de cereale ucrainene pe Dunăre și a încălca spațiul aerian al României și al NATO. Kievul vine cu o soluție și sugerează Bucureștiului să dovedească mai multă fermitate pentru a evita repetarea unor situaţii similare. „Nimeni nu se așteaptă ca NATO să intre în război cu Rusia din cauza unei „cutii de metal” căzute pe un câmp în România. Nu e cazul. Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei din motiv că există tăcere”, spune consilierul prezidențial, Mihailo Podoliak și sugerează că România ar trebui să se declare „pregătită să doboare rachete sau drone pe o anumită rază pentru a-şi proteja graniţele”.
