Fratele și cumnatul lui Igor Dodon rămân în afara procesului. CSJ respinge recursul avocatului socialistului în litigiul cu ANI. Apărător: „Este la modă acum să aveți interese față de dosarele lui Dodon”
Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins recursul depus de unul dintre avocații fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon, actual deputat, împotriva unei hotărâri a Curții de Apel Centru prin care a fost respinsă cererea acestuia privind antrenarea în litigiul cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în calitate de terți, a lui Alexandru Dodon (fratele lui Igor Dodon, n.r.) și a lui Petru Merineanu (cumnatul lui Igor Dodon, n.r.). Decizia instanței supreme a fost pronunțată pe 18 februarie.
Igor Dodon a fost constatat de ANI, în decembrie 2022, cu o avere nejustificată în sumă de 1 175 457 de lei pentru anii fiscali 2017, 2018 și 2019. Actul a fost contestat la Curtea de Apel Centru, iar în prezent litigiul se află pe rolul CSJ, neexistând încă o hotărâre definitivă.
CSJ: „Încheierea instanței de apel este întemeiată și legală”
Judecătorii CSJ susțin că instanța de apel „întemeiat a respins cererea înaintată de Dodon Igor privind antrenarea în proces în calitate de terți a lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru, întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz nici calitatea lor de terți obligatorii, nici calitatea de terți facultativi”.
„(…) Reclamantul Dodon Igor a argumentat necesitatea atragerii în proces a lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru în calitate de terți, prin faptul că drepturile lor ar putea fi afectate, întrucât există probe care atestă efectuarea unor plăţi de către respectivele persoane. Prin urmare, o eventuală hotărâre a instanţei ar putea influenţa drepturile, obligaţiile şi interesele acestora, atât în raport cu recurentul, cât şi, eventual, cu autorităţile fiscale (…).
Ținând cont de prevederile citate supra şi conţinutul actului administrativ contestat, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că drepturile lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei autorităţi publice să emită un act administrativ individual şi emiterea acestuia necesită încuviinţarea lor.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii contestate”, se menționează în hotărârea CSJ.
Igor Dodon, constatat de ANI cu avere nejustificată de peste un milion de lei
Pe 2 decembrie 2022, ANI a emis un act de constatare în privința lui Igor Dodon, acesta fiind depistat cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. Potrivit ANI, inspectorii de integritate au constatat „existența unei diferențe substanțiale și deținerea averii cu caracter nejustificat în sumă de 1 175 457 de lei lei pentru anii fiscali 2017, 2018, 2019 între averea dobândită și veniturile obținute în perioada 23.12.2016 – 19.02.2020 de către Igor Dodon, ex-președinte al R. Moldova și membrii familiei sale”.
Controlul averii și intereselor personale a fost inițiat în privința lui Dodon în anul 2020. Potrivit actului de constatare din 2022, în cadrul procedurii de verificare au parvenit două sesizări, cu trimitere la investigații jurnalistice și publicații media, prin care petiționarii au semnalat „despre enormele cheltuieli suportate de actualul președinte al R. Moldova, Igor Dodon și familia acestuia și vacanțele de lux și călătorii în ultimii cinci ani, dar și achiziții de bunuri efectuate de ei în perioada de referință”.
În ianuarie 2020, Ziarul de Gardă a scris despre o serie de vacanțe de lux de care a beneficiat familia Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai sau o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, resort gestionat de familia procurorului general al Rusiei, Iurii Chaika.
Pe 30 decembrie 2022, Igor Dodon a depus o cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ către ANI, solicitând anularea actului de constatare ca fiind „act administrativ ilegal”. În ședința de judecată, Petru Balan, unul dintre avocații lui Igor Dodon, a depus o cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate de terți, a Galinei Dodon (soția lui Igor Dodon, n.r.), a lui Alexandru Dodon și Petru Merineanu.
Prin încheierea din 10 noiembrie 2023, Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea avocatului, fiind atrasă în proces, în calitate de terț, Galina Dodon. În rest, cererea privind atragerea în proces, în calitate de terți, a celorlalte două persoane a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pe 1 decembrie 2025, Igor Dodon, prin avocatul său, a depus recurs împotriva încheierii din 10 noiembrie 2023 a Curții de Apel Centru, în partea ce ține de respingerea cererii privind atragerea în proces, în calitate de terți, a lui Alexandru Dodon și Petru Merineanu.
„(…) Conform dosarului, în cadrul procedurii de control al averii s-au reţinut tranzacţii financiare, transferuri şi plăţi efectuate către şi de la Dodon Alexandru şi Merineanu Petru, aceste operaţiuni fiind utilizate de ANI pentru fundamentarea constatării şi evaluării prezumtive a averii nejustificate. Prin urmare, aceştia nu sunt persoane aflate în legătură „ipotetică”, ci reprezintă elemente centrale în raţionamentul autorităţii, fiind menţionaţi explicit în probatoriul care a stat la baza actului contestat.
Consideră că instanţa de apel a reţinut în mod eronat că legătura dintre Dodon Alexandru, Merineanu Petru şi litigiul pendinte ar fi una „generală” sau „ipotetică”. Această concluzie ignoră elemente factuale esenţiale din dosar, în special călătoriile reclamantului, care reprezintă unul dintre capitolele majore din evaluarea ANI, călătoriile au fost achitate de către aceste două persoane terţe, aspect confirmat prin declaraţiile lor scrise, aflate la dosar. Prin urmare, nu se atestă simple „operaţiu financiare indirecte”, ci acte de dispoziţie financiară concretă, efectuate direct de către terţi, care au contribuit la acoperirea unor costuri considerate de ANI ca fiind „cheltuieli nejustificate”.
Autoritatea Naţională de Integritate a tratat costurile respective ca făcând parte din „cheltuielile neacoperite” ale reclamantului, constituind astfel un element determinant în calculul „diferenţei substanţiale” dintre venituri şi cheltuieli. Însă Dodon Alexandru şi Merineanu Petru au declarat în mod expres că ei au suportat integral plata anumitor călătorii, iar existenţa acestor declaraţii demonstrate în dosar infirmă concluzia ANI privind caracterul „nejustificat” al cheltuielilor, achitarea de către terţi este un fapt material care influenţează direct raţionamentul juridic al actului administrativ contestat. Prin urmare, soluţia instanţei de apel, potrivit căreia drepturile lor nu ar fi afectate direct, este contrară realităţii juridice: actul contestat se întemeiază pe interpretarea unor fapte care îi privesc direct şi personal pe aceşti terţi (…)”, se mai menționează în hotărârea CSJ.
În cele din urmă, instanța a decis să respingă recursul depus de Petru Balan împotriva hotărârii instanței de apel din 10 noiembrie 2025.
„Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Centru întemeiat a respins cererea înaintată de Dodon Igor privind antrenarea în proces în calitate de terți a lui Dodon Alexandru și Merineanu Petru, întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz nici calitatea lor de terți obligatorii, nici calitatea de terți facultativi”, se spune în document.
Avocat: „Este la modă acum să aveți interese față de dosarele domnului Dodon”
Solicitat de Ziarul de Gardă, avocatul lui Igor Dodon, Petru Balan, a declarat, făcând referire la hotărârea CSJ din 18 februarie 2026, că „este un act judecătoresc care este irevocabil, după cum ați văzut”.
Întrebat care este poziția clientului său în raport cu actul de constatare al ANI, aflat la baza litigiului, apărătorul a spus că nu ne poate oferi, deocamdată, un comentariu.
„Nu vă pot da comentarii până când nu definitivez poziția respectivă cu domnul Dodon. Eu nu știam că mă întrebați despre acest dosar și nu am până când împuterniciri de la domnul Dodon să comunic cu presa vizavi de acest dosar. Înțeleg interesul dvs. față de el. Este la modă acum să aveți interese față de dosarele domnului Dodon (…). Am văzut un interes exagerat și vă zic că nu vă pot da informații decât după ce-mi dă acordul (…)”, a spus Balan.
L-am întrebat dacă putem reveni cu un apel pentru un comentariu peste jumătate de oră sau o oră, însă acesta a răspuns: „Nu este posibil. Eu n-o să deranjez persoana după ora 17:00”.
Igor Dodon, președintele R. Moldova în perioada 2016-2020, este vizat în mai multe dosare penale examinate în instanța de judecată. Igor Dodon este singurul președinte al R. Moldova care a ajuns pe banca acuzaților. Pe 18 mai 2022, Procuratura Generală a dispus inițierea urmăririi penale în așa numitul dosar „Kuliok”, după ce, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, pe atunci președintele țării, primea o pungă neagră de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în timpul unei discuții dintre cei trei, filmată.
