„Dezinformarea și manipularea informațiilor reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități.” Provocările și lecțiile învățate de CEC

„Procesele electorale se confruntă astăzi cu provocări mult mai complexe decât în trecut. Dacă înainte principalele probleme țineau de logistică și administrare, acum cele mai mari riscuri sunt de natură informațională, financiară și de securitate”, constată Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale. 

Procesul electoral este una dintre cele mai importante părți ale unei democrații, reprezentând momentul în care oamenii își fac auzită vocea și decid cine le reprezintă interesele și, astfel, contribuie direct la direcția de dezvoltare a statului. În R. Moldova însă, în ultimii ani, acest exercițiu se desfășoară într-un context complicat, fiind influențat de presiuni externe, propagandă, de tentative de corupere a alegătorilor și  de finanțarea ilegală a partidelor.

ZdG a discutat cu Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale, despre provocările pe care instituția le-a confruntat și lecțiile pe care le-a învățat după alegerile parlamentare și cele prezidențiale.

„Dezinformarea și manipularea informațiilor reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități”

Ultimele scrutine din R. Moldova s-au desfășurat pe fundalul unor presiuni externe semnificative, menite să influențeze rezultatele prin metode hibride. Printre instrumentele cel mai des utilizate se numără manipularea și dezinformarea.

Angelica Caraman, președinta CEC, subliniază că „dezinformarea și manipularea informațiilorreprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități”. Aceasta explică faptul că ingerințele externe și manipularea informațională afectează capacitatea alegătorilor de a lua decizii informate. „Ea afectează percepția alegătorilor, generează suspiciuni și poate delegitima procesul chiar înainte ca votarea să înceapă”, afirmă Caraman.

Pentru a limita efectele dezinformării, președinta CEC susține că, „atunci când instituția reacționează imediat, falsul nu mai are timp să se extindă. În perioada electorală din 2025, CEC a publicat clarificări oficiale în timp record, inclusiv prin comunicări video, grafice, informări zilnice și actualizări pe rețelele sociale. De asemenea, transmiterea în direct a ședințelor, publicarea tuturor deciziilor și prezentarea datelor oficiale într-un format accesibil au redus semnificativ spațiul pentru speculații.”

În cadrul ultimelor alegeri, instituția afirmă că a colaborat cu reprezentanți ai platformelor online „pentru a semnala conținut și conturi false, activitățile coordonate și conținutul manipulator legat de procesul electoral”.

„Dezinformarea nu poate fi eliminată complet, este un fenomen global. Aceasta poate fi redusă eficient prin transparență, cooperare și educație. Când alegătorii au acces la informația corectă și înțeleg cum funcționează procesul electoral, democrația devine mult mai rezilientă”, a subliniat președinta CEC.

„Experiența ultimelor scrutine a demonstrat că riscurile persistă, în special din cauza finanțării neoficiale”

„Finanțarea politică rămâne unul dintre cele mai sensibile și vulnerabile elemente ale unui proces electoral. Experiența ultimelor scrutine a demonstrat că riscurile persistă, în special din cauza finanțării neoficiale, a donațiilor mascate, a publicității online nedeclarate și a tentativelor unor actori externi de a influența competiția politică prin resurse financiare dificil de urmărit”, afirmă Angelica Caraman.

În cadrul alegerilor parlamentare de anul acesta, autoritățile au efectuat zeci de percheziții, iar unele formațiuni au fost chiar excluse din cursa electorală din acest motiv.

Pentru combaterea acestor riscuri, Caraman subliniază că „în ultimii ani, CEC a dezvoltat un cadru mult mai strict de monitorizare a finanțării politice, care include raportare financiară periodică și publică, cu date accesibile online, cooperare cu instituțiile fiscale, bancare și anticorupție, publicarea rapidă a rapoartelor – pentru ca presa și societatea civilă să le poată analiza.”

„Avem nevoie de un cadru care să răspundă riscurilor actuale”

Potrivit președintei CEC, „pentru asigurarea unei transparențe depline e nevoie de interoperabilitate completă între instituții.”

Ea consideră necesară instituirea „unui cadru care să răspundă riscurilor actuale. Aici mă refer, în primul rând, la mecanisme consolidate de control al finanțării politice, instituirea unor reguli privind comunicarea online, inclusiv transparența publicității politice și consolidarea atribuțiilor instituțiilor implicate în securitatea cibernetică electorală. R. Moldova este în proces de transpunere a prevederilor cadrului normativ european în legislația națională, iar viitoarele ajustări vor reflecta această direcție.”

Printre reformele majore pe care le-ar dori implementate, Caraman menționează „digitalizarea integrală a proceselor electorale, de la evidența alegătorilor până la raportarea financiară și registrul membrilor de partid. Vorbim aici despre modernizarea etapelor administrative și de transparență: sisteme integrate, raportare în timp real, acces rapid la date și reducerea birocrației. O astfel de reformă ar crește claritatea proceselor, ar proteja sistemul de erori sau manipulări, dar, în primul rând, ar spori încrederea societății în procesele electorale.”

„Organizarea secțiilor de votare din diasporă și pentru alegătorii din stânga Nistrului este una dintre cele mai complexe componente ale procesului electoral”

Organizarea secțiilor de vot pentru cetățenii din diasporă sau din regiunea transnistreană rămâne un subiect intens dezbătut. La ultimele scrutine prezidențiale și parlamentare, numărul secțiilor de votare din unele regiuni a fost criticat: în Europa erau considerate prea multe, în timp ce în alte state din Est și în regiunea transnistreană au fost considerate insuficiente.

Angelica Caraman afirmă că „organizarea secțiilor de votare din diasporă și pentru alegătorii din stânga Nistrului este una dintre cele mai complexe componente ale procesului electoral, pentru că implică atât provocări logistice, cât și elemente de securitate, cooperare internațională și protejare a drepturilor tuturor cetățenilor.”

În opinia ei, „ultimele alegeri au arătat foarte clar că o bună estimare a numărului de alegători este esențială. Pentru a îmbunătăți procesul, este nevoie de dialog permanent cu comunitățile diasporei, dotarea secțiilor cu echipamente moderne pentru o procesare mai rapidă a votului, instruirea funcționarilor electorali.”

În ceea ce privește secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, președinta CEC pune în atenție și recomandările europene. „Aici amintim de prevederile statuate în Codul de bune practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia, 18–19 octombrie 2002), și anume despre sufragiul egal asigurat atât prin egalitatea votului, dar și prin egalitatea șanselor pentru concurenții electorali. Or, pe teritoriul din stânga Nistrului, concurenții înregistrați în cursa electorală nu au posibilitatea de a desfășura campania electorală astfel încât alegătorii să fie informați despre programele electorale ale tuturor competitorilor. Respectiv, organizarea unor alegeri libere și corecte nu poate fi redusă doar la asigurarea cantitativă a secțiilor de votare.”

„Una dintre prioritățile CEC este analiza postelectorală a scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025”

La ultimele scrutine, mai mulți politicieni au lansat acuzații în adresa CEC, susținând că alegerile ar fi fraudate, iar o parte a societății, având încredere în acești politicieni, privește acum procesul electoral cu scepticism.

Angelica Caraman afirmă că „încrederea publică nu se câștigă prin declarații, ci prin consecvență, transparență și reacții rapide. În contextul actual, în care zvonurile se răspândesc în câteva secunde, iar procesele electorale se află permanent în atenția societății, consolidarea încrederii devine una dintre principalele responsabilități ale CEC. Aici mă refer la transparență, comunicare, cooperare interinstituțională, digitalizare și profesionalizare. Când alegătorii văd direct cum funcționează fiecare etapă și au acces la informații oficiale, încrederea în corectitudinea alegerilor crește semnificativ.” 

Pentru a îmbunătăți procesul electoral, Angelica Caraman spune că „în perioada următoare, una dintre prioritățile CEC este analiza postelectorală a scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025, un exercițiu esențial pentru identificarea lecțiilor practice și a domeniilor care necesită îmbunătățiri. În acest proces este inclusă evaluarea recomandărilor misiunilor internaționale de observare și integrarea celor mai bune practici și standarde europene în materie electorală.”