Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   Deficiențele în utilizarea banilor din…

Deficiențele în utilizarea banilor din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală au fost prezentate de Curtea de Conturi în fața Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice

Transparența decizională și trasabilitatea utilizării resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală a fost afectată lipsa unei coordonări coerente și a unor mecanisme funcționale de planificare, monitorizare și evaluare.

Acestea au fost unele dintre constatările prezentate membrilor Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice, care au efectuat o audiere publică a raportului de audit al conformității asupra utilizării resurselor financiare alocate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală în anii 2022 – 2024, intocmit de Curtea de Conturi (CCRM). 

Constatările Curții de Conturi

În anii 2022-2024, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în comun cu entitățile implementatoare au întreprins o serie de măsuri în vederea asigurării conformității utilizării resurselor financiare alocate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, scrie CCRM.

Concomitent, auditul a identificat unele rezerve în cadrul normativ și procedural, lipsa unei coordonări coerente și a unor mecanisme funcționale de planificare, monitorizare și evaluare, aspecte care continuă să afecteze transparența decizională și trasabilitatea utilizării resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală. 

Conformitatea acestor aspecte a fost afectată de:

  • lipsa coordonării și sinergiei între politicile sectoriale și politica de dezvoltare regională;
  • adoptarea întârziată și/sau neactualizarea unor acte normative aferente gestionării Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală;
  • implementarea tardivă a sistemului informațional destinat gestionării și monitorizării proiectelor, precum și funcționalitatea limitată a acestuia;
  • lacunele în documentarea și arhivarea deciziilor Comisiei interministeriale;
  • implementarea fragmentată a proiectelor de aprovizionare cu apă și sanitație, precum și racordarea redusă a consumatorilor, în cazul proiectelor regionale;
  • calitatea necorespunzătoare a documentației tehnico-economice în cazul proiectelor locale;
  • diminuarea funcționalității obiectivelor realizate;
  • lipsa unui audit energetic în cazul proiectelor cu componenta eficienței energetice;
  • deficiențele în etapele de pregătire, contractare și implementare, precum și necesitatea consolidării suportului metodologic și tehnic acordat beneficiarilor.
Tag-uri:
Distribuie articolul: